Comitetul Nobel norvegian a decis, vineri, să acorde premiul Nobel pentru Pace în 2024 organizaţiei japoneze Nihon Hidankyo. Această mişcare populară a supravieţuitorilor bombelor atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha, primeşte premiul pentru „eforturile sale de a obţine o lume fără arme nucleare şi pentru că a demonstrat prin mărturii că armele nucleare nu trebuie să mai fie folosite niciodată”. Shigeaki Mori, un japonez care a supravieţuit bombardamentului atomic de la Hiroshima şi care zeci de ani mai târziu a fost îmbrăţişat de Barack Obama în timpul vizitei preşedintelui american în oraş, a declarat că speră ca Premiul Nobel pentru Pace acordat vineri să ajute la punerea accentului pe dezarmarea nucleară, într-un moment în care Moscova şi-a înteţit retorica de ameninţare în acest sens.
Ca răspuns la atacurile cu bombe atomice din august 1945, a apărut o mişcare globală ai cărei membri au lucrat neobosit pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la consecinţele umanitare catastrofale ale utilizării armelor nucleare. Treptat, s-a dezvoltat o normă internaţională puternică, care stigmatizează utilizarea armelor nucleare ca fiind inacceptabilă din punct de vedere moral. Această normă a devenit cunoscută sub numele de „tabu nuclear”.
Mărturia Hibakusha – supravieţuitorii de la Hiroshima şi Nagasaki – este unică în acest context mai larg, potrivit Comitetului.
UPDATE
Aceşti martori istorici au contribuit la generarea şi consolidarea unei opoziţii pe scară largă faţă de armele nucleare în întreaga lume, bazându-se pe poveştile personale, creând campanii educaţionale bazate pe propria lor experienţă şi lansând avertismente urgente împotriva răspândirii şi utilizării armelor nucleare. Hibakusha ne ajută să descriem indescriptibilul, să gândim inimaginabilul şi să înţelegem cumva durerea şi suferinţa de neînţeles cauzate de armele nucleare, se arată în comunicatul Comitetului Nobel.
Comitetul Nobel norvegian recunoaşte un fapt încurajator: nicio armă nucleară nu a fost folosită în război în aproape 80 de ani.
Eforturile extraordinare ale Nihon Hidankyo şi ale altor reprezentanţi ai Hibakusha au contribuit enorm la stabilirea tabuului nuclear. Prin urmare, este alarmant faptul că astăzi acest tabu împotriva utilizării armelor nucleare este sub presiune, continuă mesajul.
Potrivit Comitetului norvegian, puterile nucleare îşi modernizează şi îşi îmbunătăţesc arsenalele; noi ţări par să se pregătească să dobândească arme nucleare; şi se fac ameninţări cu utilizarea armelor nucleare în războaie continue. În acest moment din istoria omenirii, merită să ne reamintim ce sunt armele nucleare: cele mai distructive arme pe care le-a văzut vreodată lumea.
Preşedintele comitetului, Jørgen Watne Frydnes, a descris Nihon Hidankyo drept „o mişcare de bază a supravieţuitorilor bombei atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, cunoscuţi şi sub numele de Hibakusha”.
Comitetul Nobel norvegian a primit un total de 286 de candidaţi pentru Premiul Nobel pentru Pace 2024. Dintre aceştia, 89 sunt organizaţii. Deşi cei eligibili pentru nominalizare pot dezvălui pe cine au propus, Comitetul păstrează secrete numele candidaţilor timp de 50 de ani, ceea ce înseamnă că nu există nicio certitudine cu privire la lista completă.
Printre nominalizaţii cunoscuţi din acest an s-au numărat agenţia ONU pentru refugiaţi UNHCR, Papa Francisc şi naturalistul britanic David Attenborough.
Casele de pariuri l-au considerat pe disidentul rus Alexei Navalnîi, care a murit într-o colonie penală din Arctica în februarie, unul dintre favoriţii la câştigarea premiului, însă acest lucru nu se poate întâmpla deoarece nimeni nu poate primi premiul postum.
Un alt favorit al agenţiilor de pariuri, ucraineanul Volodimir Zelenski, este puţin probabil să câştige, deoarece este liderul unei naţiuni aflate în război.
Date-cheie
Anul trecut, Comitetul Nobel norvegian a decis să îi acorde Premiul Nobel pentru Pace lui Narges Mohammadi pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran şi pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului şi a libertăţii pentru toţi.
La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel.
Alfred Nobel a manifestat un mare interes pentru problemele sociale şi a fost implicat în mişcarea pentru pace. Prietenia sa cu Bertha von Suttner, care a fost o forţă motrice în mişcarea internaţională pentru pace din Europa şi care a primit ulterior premiul, i-a influenţat opiniile în această privinţă. Aşa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat „persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace”.
Pacea a fost al cincilea şi ultimul domeniu de premii pe care Nobel l-a menţionat în testamentul său.
Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia.
Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.
Din 1901, au fost acordate 104 premii Nobel pentru Pace.
Au fost premiate 30 de organizaţii diferite.
Două premii pentru Pace au fost împărţite între trei persoane.
Până în prezent, 19 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace, incluzând-o în această statistică pe Narges Mohammadi.
Le Duc Tho este singurul care a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.
Premiul Nobel pentru Pace are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, adică aproximativ 1 milion de dolari, şi va fi decernat la Oslo la 10 decembrie, la comemorarea morţii lui Alfred Nobel.
