Aceste boli, precum diabetul de tip 1, scleroza multiplă, lupusul, boala Crohn, psoriazisul și sclerodermia, sunt provocate de un răspuns imun aberant, în care corpul își atacă propriile țesuturi. Vaccinurile inverse reeducă sistemul imunitar să ignore proteinele pe care le consideră în mod eronat o amenințare, permițând astfel o remisie durabilă a bolii.
Cercetări recente au demonstrat că acest tip de terapie funcționează deja în studii clinice timpurii. Un studiu realizat în 2021 de către dr. Stephen Miller, de la Universitatea Northwestern, a arătat că pacienții cu boală celiacă care au primit vaccinul invers nu au prezentat leziuni intestinale după expunerea la gluten, spre deosebire de cei care au primit un placebo.
Mecanismul implică nanoparticule sintetice care imită celule muribunde, conținând antigene specifice bolii. Astfel, sistemul imunitar este învățat să nu mai reacționeze împotriva acestor antigene, oprind atacul autoimun.
În aprilie, Jeffrey Hubbell, bioinginer la New York University (NYU) din SUA, a publicat un nou articol în revista Science Translational Medicine în care arată că o abordare cu un vaccin invers protejează şoarecii alergici de acarienii din praf, un declanşator frecvent al astmului, şi de antigenii din albuşul de ou, un model experimental clasic de alergie. Protecţia s-a menţinut în faţa expunerilor repetate, timp de câteva luni.
Mai multe companii de biotehnologie, precum Anokion, Parvus Therapeutics sau Cour Pharmaceuticals, dezvoltă în prezent aceste tratamente, unele aflându-se deja în faza a doua a studiilor clinice. Interesul industriei este uriaș: Genentech și AbbVie, doi giganți farmaceutici americani, au încheiat parteneriate strategice pentru a accelera lansarea pe piață a acestor terapii.
Cei mai optimiști cercetători estimează că primele vaccinuri inverse ar putea fi disponibile pentru uz uman în 3 până la 5 ani, însă complexitatea sistemului imunitar impune o doză de prudență. Cu toate acestea, consensul în comunitatea științifică este clar: suntem mai aproape ca niciodată de o schimbare radicală în tratamentul bolilor autoimune.
„Acum 20 de ani, v-aș fi spus că așa ceva nu e posibil. Astăzi pot spune cu certitudine că se va întâmpla”, a declarat imunologul Stephen Miller.
