Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniştri ai guvernului Bolojan afirmă, întrebat cine e responsabil pentru deficitul bugetar foarte mare, că vinovaţi pentru deficitul de 9,3% sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”. Fostul ministru al Finanţelor Publice susţine că vede unde s-au dus banii, împrumutaţi de România, el dând ca exemple majorarea pensiilor şi a veniturilor bugetarilor şi investiţiile care s-au făcut, însă remarcă faptul că toate aceste cheltuieli au fost nesustenabile şi din acest motiv România a ajuns să ia credite foarte scumpe.
Vicepremierul Tanczos Barna spune că vinovaţii pentru deficitul bugetar imens sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”: Eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, cine sunt vinovaţii pentru cifra imensă de deficit bugetar raportată de România.
„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a răspuns Tanczos Barna.
Fostul ministru al Finanţelor Publice a precizat că analizele pe care le-a făcut în ultimele şase luni, perioadă în care a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice i-au arătat că este nevoie ca statul român şi sistemul fiscal-bugetar al acestuia trebuie să recâştige pe de o parte încrederea cetăţenilor, dar şi a Uniunii Europene, având în vedere că există reguli stabilite la nivel european cu privire la deficit.
„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos.

Tanczos Barna, previziuni cu privire la cursul euro-leu, după măsurile fiscal-bugetare: Cu siguranţă dispare riscul de creştere abruptă a cursului, dispare riscul de creştere a dobânzilor pe pieţele internaţionale şi creşte încrederea în România
