Italia a fost condamnată joi de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), după zeci de ani scandal sanitar uriaş, cu privire la inacţiune împotriva depozitelor de deşeuri toxice ale mafiei din apropierea oraşului Napoli, relatează AFP.
Judecătorii jurisdicţiei europene cu sediul la Strasbourg, în estul Franţei, au recunoscut responsabilitatea Romei faţă de acitvităţi ilegale de depozitare şi incinerare de către mafie a unor deşeuri periculoase, care au provocat o creştere a cancerelor în rândul populaţiei.
”Statul italian nu a răspuns gravităţii situaţiei cu diligenţa şi celeritatea necesare, în pofida faptului că avea cunoştinţă de problemă de mulţi ani”, stabileşte Curtea, care acuză Roma de încălcarea Articolului 2 al Convenţiei europene a drepturilor omului care garantează ”dreptul la viaţă”.
În unanimitate, judecătorii au dat Italiei un termen de doi ani să ”elaboreze o strategie exhaustivă prin care să răspundă situaţiei, să implementeze un mecanism de control independent şi o platformă de informare publică”.
Una dintre avocatele reclamanţilor, Antonella Mascia, a salutat ”o hotărâre istorică”.
”Sperăm că autorităţile vor înţelege că această hotărâre (…) este un îndemn al autorităţilor internaţionale la schimbarea lucrurilor”, a declarat ea AFP.
Vicepreşedinta Parlamentului European (PE) Pina Picierno, o membră a Partidului Democrat (PD, stânga, principala formaţiune din opoziţia italiană), îndeamnă ”Guvernul şi toţi actorii instituţionali să colaboreze pentru ca să pună în aplicare un plan prin care să lupte în mod concret împotriva poluării şi să salveze teritoriul şi sănătatea publică”.
În pofida faptului că se află în prima linie în această criză, nici Guvernul şi nici autorităţile regionale nu au reacţionat imediat, şi nu au răspuns AFP înaintea hotărârii CEDO.
”ŢARA FOCURILOR”
Un teritoriu cu aproape trei milioane de locuitori situat între Napoli şi Caserta este supranumit ”Ţara Focurilor”, din cauza numeroaselor locuri ilegale de incinerare – în aer liber – a unor deşeuri industriale importate adesea din nordul peninsulei.
De zeci de ani, aici face ravagii o poluare cu metale grele, dioxine şi particule fine care poluează solul, apa şi aerul.
Un preot din regiune, aflat în vârful de lance al bătăliei juridice, Maurizio Patriciello, căruia i-au murit patru rude de cancere, a ţinut să dedice această victorie juridică ”numeroşilor copii, adolescenţi şi tineri pe care i-a ucis cancerul”.
Plasat sub protecţia poliţiei, el consideră această hotărâre drept o ripostă dată ”ignoranţilor, complicilor şi corupţilor” care i-au ironizat şi ameninţat pe reclamanţi.
Inclusiv în prezent, mormane de gunoi zac de-a lungul drumurilor, pe câmpuri contaminate, pe care pasc liniştite oi şi capre.
Între victime se află Miriam, în vârstă de 18 ani, care trăieşte cu sechelele cancerului cu care a fost diagnosticată la vârsta de doar cinci ani.
Meduloblastomul său este o tumoră la creier care afectează de obicei 1,5 copii la un milion de locuitori, dar ”la spital erau alte trei cazuri din Acerra”, oraşul lor, care are doar 60.000 de locuitori, subliniază mama ei, Antonietta Moccia, în vârstă de 61 de ani.
”ADEVĂRAŢI MONŞTRI”
Unul dintre reclamanţi, Alessandro Cannavacciuolo, care provine dintr-o familie de ciobani, a declarat AFP cum a fost alertat la începutul anilor 2000 de naşterea unor ”miei diformi, cu două capate, cu două limbi, cozi în lateral”.
”Nu mai avem miei, ci nişte adevăraţi monştri”, spune el.
El şi-a pierdut, la rândul său, rude şi prieteni, iar cruciada acestui activist care urmăreşte şi denunţă descărcările ilegale este istovitoare.
”Au tras în noi din maşini, ne-au omorât animalele, am primit scrisori de ameninţare”, dă asigurări acest tânăr viguros, cu părul castaniu.
În 1997, Parlamentul a fost informat de către un membru spăşit al mafiei despre existenţa – cel puţin începând din 1988 – a îngropării la scară largă a unor deşeuri periculoase, însă abia în 2013 Legislativul a adoptat un decret-lege prin care delimita ”Ţara Focurilor”.
Începând de atunci, s-a succedat o adevărată cascadă de comisii parlamentare de anchetă, care au confirmat pasivitatea dacă nu complicitatea administraţiei, lipsa contramăsurilor şi impactul asupra sănătăţii locuitorilor printr-o creştere a numărului cazurilor de cancer şi de malformaţii fetale şi neonatale.
În 2018, Comisia de Igienă şi Sănătate din cadrul Senatului estima că activitatea de poluare criminală şi sistematică generate, pe de o parte de un lanţ de nglijenţe, omisiuni şi tăceri, iar pe de altă parte de lipsa totală a pregătirii în vederea prevenirii fenomenului de către autorităţi, a condus la o adevărată catastrofă ecologică.
Corelaţia între poluare şi cancere a fost recunoscută abia în 2021 de către Institutul Superior de Sănătate.
