Vicepreşedintele Parlamentului european Victor Negrescu (PSD) consideră regretabilă decizia Curţii Constituţionale privind declaraţiile de avere şi de interese.
”În calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European responsabil de transparenţă şi lupta împotriva corupţiei consider că decizia Curţii Constituţionale privind declaraţiile de avere şi de interese este regretabilă. Accesul cetăţenilor şi a presei la informaţii este esenţial pentru încrederea în democraţie”, a scris, joi seară, pe Facebook, Victor Negrescu.
Potrivit acestuia, ”Parlamentul României trebuie să analizeze rapid motivaţia Curţii Constituţionale şi să acţioneze cu celeritate pentru a asigura toate principiile de transparenţă şi integritate”.
CCR a decis că prevederile legale potrivit cărora declaraţiile de avere trebuie să conţină şi bunurile şi veniturile soţilor sunt neconstituţionale, admiţând astfel o sesizare vizând articole ale Legii nr.176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.
”Determină asumarea răspunderii penale a declarantului pentru informaţii pe care acesta nu le deţine/nu le cunoaşte în mod direct”, a argumentat Curtea.
De asemenea, declaraţiile de avere nu vor mai fi publice, Curtea invocând ”concepţia europeană orientată spre necesitatea protecţiei vieţii private şi a datelor cu caracter personal”, dar şi prevederea din Constituţie potrivit căreia ”autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”.
Decizia Curţii produce efecte pentru viitor şi nu priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial.
Oficialii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au transmis, joi, că decizia CCR referitoare la declaraţiile de avere şi interese poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internaţional în ultimii 20 de ani în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii în funcţia publică.
De asemenea, poate afecta aderarea la OCDE şi progresele înregistrate de România în cadrul exerciţiilor de monitorizare de la nivelul Uniunii Europene (Raportul privind Statul de Drept) sau Consiliul Europei (Grupul de State împotriva Corupţiei – GRECO)”.
