Un opaiț roman decorat cu motivul acvilei imperiale, descoperit în urma unor cercetări arheologice efectuate în Alba Iulia în urmă cu trei ani, va fi expus, în premieră, la Muzeul Național al Unirii (MNU), după restaurarea sa.
Artefactul va putea fi văzut de vizitatori în luna iunie, în cadrul programului ‘Exponatul lunii’, a transmis, marți, instituția muzeală.
Opaițul, descoperit în anul 2023 de o echipă de arheologi din Alba Iulia și restaurat în laboratorul MNU, provine dintr-o casă romană din așezarea civilă, fiind datat după mijlocul secolului al II-lea d.Hr.
‘În anii 2022-2023, în situl roman Apulum s-a desfășurat o amplă cercetare arheologică preventivă pe locul unde a funcționat anterior tipografia ‘Altip’ din Alba Iulia. Descoperirile arheologice realizate în acest punct sunt remarcabile, aducând noi informații privind viața în orașul antic în secolele II-III d.Hr., de la așezarea civilă a legiunii a XIII-a Gemina (canabae), la municipium Septimium Apulense, începând cu domnia împăratului Septimius Severus (193-211 d.Hr.). Opaițul decorat cu acvila imperială este impresionant: are o lungime de aproape 20 cm și provine dintr-o casă romană din așezarea civilă, fiind datat după mijlocul secolului al II-lea d.Hr. Corespunzător acestei faze urbanistice au fost descoperite fundațiile unor locuințe alungite, denumite ‘case în bandă’ sau ‘Streifenhaus’, a căror planimetrie și arhitectură sunt specifice tipului de case din așezările civile ale castrelor’, se menționează în comunicatul de presă al MNU.
Realizat din lut în tipar bivalv, opaițul are culoarea cărămiziu-portocalie și o pastă fină, uniformă, fiind produs într-un atelier local.
‘Este un opaiț cu un singur arzător și cu o morfologie care îl plasează în familia lămpilor de firmă (Firmalampen), de tipul Loeschcke X, cel mai răspândit la Apulum și pe teritoriul Daciei romane’, se precizează în comunicat.
Baza opaițului este inelară, plată și delimitată de o canelură circulară profilată. În centru se află o reprezentare stilizată a unui ciorchine de strugure, care constituie o ștampilă anepigrafică, funcționând ca marcă figurată de olar sau de atelier.
‘Discul rotund al opaițului prezintă principalul element decorativ: o acvilă (aquila) redată frontal, cu aripile larg desfăcute. Capul păsării apare în profil spre stânga, acvila ținând în cioc o cunună (corona), simbol clasic al victoriei și al decorațiilor militare. Aceasta este așezată pe un fulmen (fulgerul lui Iupiter), element care putea sugera, în același timp, bara transversală a unui stindard militar pe care era fixată acvila legiunii’, se mai arată în descrierea piesei, făcută de instituția muzeală.
Descoperirea unui opaiț de lut ars decorat cu motivul acvilei imperiale în așezarea civilă a castrului reflectă, potrivit specialiștilor, conexiunea dintre comunitatea civilă și viața militară.
În plan religios și politic, vulturul era pasărea sacră a lui Iupiter, divinitatea supremă a panteonului roman și garantul ordinii cosmice și statale.
‘Asocierea acestor reprezentări pe același obiect creează un contrast interesant: partea vizibilă a opaițului, discul, este dominată de simbolurile autorității imperiale și ale puterii militare romane, în timp ce baza, ascunsă privirii, poartă reprezentarea unui ciorchine de strugure, motiv legat de cultul bahic, de viața domestică și de evadarea din rigorile zilnice’, se afirmă în documentul citat.
Cercetările arheologice s-au desfășurat pe locul unde în ultimele decenii a funcționat o tipografie, iar actualmente a fost construit un hotel.
