Benedicto Lucas Garcia, condamnat deja cu privire la crime împotriva umanităţii, este acuzat de faptul că a jucat un rol în masacrarea a peste 1.200 de imigeni maya ixil în perioada 1978-1982, pe când fratele său, Romeo Lucas Garcia, care a murit în Venezuela în 2008, se afla la putere.
La începutul fazei de încheiere a procesului, care a început la 5 aprilie, procuroarea Mercedes Morales a cerut în faţa Curţii o pedeapsă de 30 de ani de închisoare cu privire la genocid împotriva generaluluiu în retragere.
Tot 30 de ani au fost ceruţi ca pedeapsă pentru crime împotriva umanităţii.
Alţi 2.800 de ani de închisoare au fost ceruţi ca pedeapsă pentru dispariţia forţată a 70 de persoane.
Legea din Guatemala prevede însă o pedeapsă maximă cu închisoarea de 50 de ani.
”S-a stabilit că intenţia acuzatului era să distrugă etnia maya ixil, pe care (Forţele armate) le considerau drept un inamic intern” în timpul războiului, a declarat procuroarea despre fostul şef al Statului Major.
Documente militare, rapoarte medico-legale şi măturii ale supravieţuitorilor, între altele, au fost prezentate în cursul acestui proces care durează de şapte luni.
Sentinţa urmează să fie pronunţată săptămâna viitoare.
Mercedes Morales a subliniat că operaţiunile militare erau ”nemiloase” cu victimele, ”copii, bătrâni şi femei însărcinate”.
”După ce au fost executate sau în unele cazuri în timp ce erau încă în viaţă, ele (victimeel) au fost arse”, a declarat ea.
Benedicto Lucas Garcia urmăreşte audierile prin videoconferinţă dintr-un spital militar din caitală.
El ispăşeşte în prezent o pedeapsă de 58 de ani de închisoare, pronunţată în 2018, cu privire la dispariţia forţată a unui bărbat tânăr şi violarea şi torturarea surorii acestuia, a căror familie a fost calificată drept ”subversivă” în 1981.
În 2013, fostul dictator Efrain Rios Montt a fost condamnat la 80 de ani de închisoare cu privire la genocidul indigenilor maya ixil, însă cea mai înaltă jurisdicţie din ţară i-a anulat pedeapsa.
El a murit în 2018 la vârsta de 91 de ani.
Războiul Civil din Guatemala, care a durat 30 de ani, s-a soldat cu 200.000 de morţi şi dispăruţi, dintre care 93% cauzate de forţele statului, potrivit ONU.
