„Să ne îmbrățișăm trecutul, să ne asumăm istoria, să ne asumăm strămoșii. Va veni momentul când vom avea o singură carte de istorie națională, vom avea o țară a noastră, a celor care urmăm o linie strămoșească, a celor care înțelegem ce a însemnat jertfa strămoșilor și să înțelegem că suntem ceea ce suntem și nu vom fi decât ceea ce suntem. Vă mulțumesc tuturor!”, spune Călin Georgescu în înregistrarea video alături de bărbatul doljean cunoscut pentru activitățile sale extremiste.
Înregistrarea găsită de procurori la domiciliul lui Marian Motocu a fost publicată de G4Media.ro.
Motocu a fost trimis în judecată conform Codului Penal și al Ordonanței de Urgență 31/2002 care pedepsește cu închisoarea instigarea la ură, homofobia, antisemitismul, legionarismul etc, dar statul român a eșuat în a aplica legea în ultimele două decenii, notează sursa citată.
Motocu este cunoscut pentru activitățile sale extremiste, fiind inclus în rapoartele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
În Raportul de Monitorizare (perioada mai 2023 – aprilie 2024) al institutului, Marian Motocu este menționat pentru răspândirea de mesaje antisemite și organizarea unor evenimente de extremă dreapta, inclusiv un marș la Alba Iulia, unde s-a întâlnit cu un negaționist al Holocaustului, Vasile Zărnescu.
Mișcarea legionară a folosit asasinatul ca armă politică în perioada interbelică, iar legionarii au fost autorii unor asasinate politice care au zguduit România anilor ’30.
Între alții, legionarii au ucis doi premieri în funcție, pe I.G. Duca (30 decembrie 1933, în gara Sinaia) și Armand Călinescu (21 septembrie 1939, în București), și pe istoricul Nicolae Iorga (27 noiembrie 1940, ucis cu bestialitate și batjocorit, lângă Strejnicu, Prahova).
Un comando legionar l-a ridicat de acasă, torturat și ucis și pe economistul Virgil Madgearu, în noiembrie 1940, în timp ce România era stat național-legionar (între 14 septembrie 1940 – 14 februarie 1941). Legionarii au mai ucis peste 60 de deținuți politici în timpul ”masacrului de la Jilava” și alte zeci de oameni nevinovați, care erau trecuți pe „listele negre”.
