Particularitatea situației este că, aparent, flota rusă nu și-a părăsit în întregime baza din portul sirian Tartus, pe care îl închiriase de la Bashar al-Assadpentru 49 de ani.
Este încă prea devreme pentru a vorbi despre retragerea totală a navelor rusești de acolo.
Tartus ????????????️???? pic.twitter.com/o3QTR7997v
— MAKS 24 ???????????? (@Maks_NAFO_FELLA) December 9, 2024
În Latakia, potrivit presei israeliene, au fost lovite „nave cu scop necunoscut” care stăteau la ancoră.
Armata israeliană IDF a declarat că o gamă largă de ținte au fost lovite – inclusiv aerodromuri, vehicule militare, arme antiaeriene și locuri de producție de arme – în capitala Siriei, Damasc, precum și în Homs, Tartus și Palmyra. De asemenea, a vizat depozite de arme, depozite de muniție și zeci de rachete maritime, potrivit BBC.
O imagine din satelit a portului Tartus din dimineața zilei de 9 decembrie, publicată de analistul OSINT MT_Anderson, arată prezența navelor rusești.
Luni, fregata „Amiral Grigorovici” din Proiect 11356, fregata „Gorșkov” din Proiect 22350, un submarin din Proiect 636 și tancul petrolier „Kaliningradneft” se aflau în rada portului Tartus, la o distanță de cel putin opt kilometri de țărm.
Două nave mari de debarcare ale Flotei de Nord a Marinei Ruse au fost deja trimise în Marea Mediterană pentru a transporta mărfuri și o navă de debarcare a Flotei Baltice și nava de marfă uscată Sparta II din flota companiei Oboronlogistika a Ministerului Rus de la Apărare se pregăteau să plece.
În privința navelor siriene, care ar putea îngrijora Israelul, acestea nu erau prea multe. La începutul anului 2024, conform Balanței militare, flota siriană era formată dintr-o corvetă sovietică Proiect 159, 16 purtătoare de rachete Proiect sovietic 205 , șase bărci iraniene Project Tir, șase dragori de mine și trei nave de aterizare.
⚡️The aftermath of yesterday’s ????????Israeli airstrikes on the Syrian port in the city of Latakia pic.twitter.com/ep85wbugrS
— ????MilitaryNewsUA???????? (@front_ukrainian) December 10, 2024
În plus, Marina Siriană avea la dispoziție rachete antinavă de tip P-15 „Termit” și P-35, complexe rusești „Bastion” și rachete antinavă chineze de tip C-802.
Căderea guvernului Assad din Siria pune în mod evident în pericol baza navală rusă din Tartus și baza aeriană Hmeimim din Latakia.
Ambele facilități au jucat un rol important în logistica operațiunilor rusești din Libia și Sahel. Hmeimim, în special, este un punct de realimentare pentru aeronavele care transportă echipamente militare, personal și alte mărfuri pentru furnizarea de logistică în operațiunile africane:
După Siria, următorul hub logistic pentru conducerea militară rusă este Libia. Dar avioanele de marfă pot zbura din Rusia în Libia fără realimentare doar dacă sunt goale. Cele cu transport greu nu vor putea parcurge distanțe atât de mari fără oprire.
Astfel, aprovizionarea operațiunilor din Africa prin Libia devine foarte costisitoare și instabilă. Există baze navale în Tobruk, dar controlul lor este condiționat de situația dublei puteri din Libia. Situația se poate înrăutăți în orice moment, așa că nu se poate conta pe Libia.
Situația este de așa natură că Rusia nu își poate evacua în momentul de față toate navele din Tartus.
