Redăm mai jos, în format video și text, fragmentul din interviul acordat de Ligia Deca:
Ligia Deca: – Cred că reformele or să aducă și un val nou de profesori, mai bine adaptați la sistem și la diversitatea copiilor din sistem. Noul masterat didactic are 80 la sută practică. Și nu într-o singură școală, ci în școli diferite, cu probleme diferite. Vorbim și despre o salarizare mai bună, ceea ce sperăm noi că va aduce mai mulți tineri, mai mulți absolvenți talentați în sistem, pentru că, până la urmă, drumul unui copil este schimbat major de către cadrul didactic și facem învățământ centrat pe student și pe elev și asta e foarte bine, dar avem nevoie de cadre didactice care să crească și calitatea, și echitatea în sistem.
Florin Pușcaș: – Voiam cumva să ajungă mai târziu la subiectul cadrelor didactice. Dar dacă ați adus în discuție, aveți o perspectivă de a transforma cariera didactică într-una cu adevărat atractivă. Fără să vreau să jignesc, Doamne ferește!, cadrele didactice, dar percepția este că a scăzut nivelul sau că se ajunge în sistem doar ca o soluție de rezervă. Cei care nu reușesc în alte profesii aleg cariera didactică. Poate mă înșel eu și chiar nu vreau să sune jignitor. Poate se vede și în testele PIA chestiunea asta. Credeți că se poate cu adevărat transforma cariera didactică? Se pot aduce în școală oamenii cei mai pregătiți? Până la urmă, cred că e nevoie în societate ca elitele să fie cele care învață viitoarea generație.
„Trebuie ca profesorii să fie bine plătiți”
Ligia Deca: – Păi cred că de asta avem nevoie. Fără asta nu cred că ne putem atinge obiectivele legate într-adevăr de reducerea analfabetismului funcțional, de creșterea echității. Avem nevoie ca cei mai buni absolvenți să fie tentați și să aleagă profesia didactică. Și aici am menționat câteva elemente. Primul este legat de redarea respectului acestei profesii. Adică trebuie ca profesorii să fie bine plătiți și recunoscuți prin grila de salarizare în societate. De aceea, noi mergem pe ideea că în noua lege a salarizării o să existe o echivalență între salariile medicilor și salariile profesorilor sunt, până la urmă, sistemele de bază.
Florin Pușcaș: – La medici chiar a funcționat, a crescut nivelul, nu s-a mai plecat din țară.
Ligia Deca: – Exact. E altceva și atunci, și în cazul profesorilor, ca să avem cei mai buni absolvenți intrând în sistem, avem nevoie de această echivalență salarială. Ne-am apropiat de ea. Creșterea aceasta de 50% pe medie în sistem în ultimul an, să știți că a crescut numărul de tineri care aleg profesia didactică, dacă reușim să combinăm asta cu o pregătire inițială mai bună. De exemplu, am introdus două noi programe de licență. Nu mai avem pregătirea și a învățătorilor și a educatorilor în același program. Avem program de educație timpurie pentru educarea copiilor de la naștere până la 6 ani, după care avem învățământ primar, pedagogia învățământului primar pentru tot ce înseamnă clasa pregătitoare până la clasa a IV-a. De ce? Pentru că sunt etape de dezvoltare ale copilului diferite, cu accente diferite, cu competențe diferite. În acest context, am introdus și profilul cadrului didactic. A fost foarte important pentru noi să definim ce vrem de la cadrele didactice, ce vrem de la cadre didactice pe diferite niveluri educaționale, pentru că e foarte important pentru universități ca ele să își poată dezvolta programe de calitate, să înțeleagă care e standardul, ce ne dorim noi, ca societate, de la profesori. În plus, am schimbat și sistemul de formare continuă, tocmai în ideea în care până acum erau 90 de credite de formare pe care și le alegea cadrul didactic. Acum ne-am dat seama că avem nevoie să decidem anumite lucruri la nivel de școală, alte lucruri la nivel de țară, din punct de vedere al formării cadrelor didactice și altele, sigur să fie decise de fiecare cadru didactic. De exemplu, acum știm că majoritatea claselor au copii cu cerințe educaționale speciale. Avem nevoie să formăm cadrele didactice, să poată gestiona, să știe cum să adreseze.
Florin Pușcaș: – E nevoie și de o evaluare continuă, nu doar de o pregătire continuă a cadrelor didactice?
Ligia Deca: – Avem o evaluare continuă, trebuie doar să o corelăm mai bine cu obiectivele de politici publice. De exemplu, dacă într-o școală ne dorim să scadă nivelul analfabetismului funcțional, asta trebuie să fie reflectat și în indicatorii de management pe care îi are directorul și în evaluarea cadrelor didactice. Cum contribuie fiecare profesor ca toți copiii să știe să citească și să înțeleagă ce citesc sau să își formeze un raționament matematic?
„Aveam o problemă legată de încărcare”
Florin Pușcaș: – Rămân cumva în zona învățământului preuniversitar, pentru că, dincolo de faptul că sunt jurnalist și vă întreb din perspectiva asta, vă întreb și din perspectiva persoanei care are trei copii în învățământul preuniversitar și chiar știu direct ce se întâmplă. Vă gândiți și la nevoia unei reforme a curriculei, o adaptare mai bună la piața muncii? La noile tehnologii, chiar dacă se bat cap în cap de multe ori cu nevoia de mai puțină tehnologie în pauze. Cum vă gândiți la evoluția pe termen mediu și lung a curriculei?
Ligia Deca: – Aici, într-adevăr, avem o reformă curriculară începută acum ceva vreme, care s-a axat pe învățământul primar și pe învățământul gimnazial. Și noi trebuie să scoatem în dezbatere publică și să lansăm noile planuri-cadru și programele școlare pentru liceu. E o reformă mult așteptată și o reformă care va mai aduce un lucru, și anume flexibilizarea rutelor și centrarea pe copil. Asta înseamnă un trunchi comun mai redus și o posibilitate mai mare ca în funcție de ce vrei să faci în continuare. Intri în piața muncii, mergi pe o rută universitară reală sau umană sau de oricare alt fel, să poți să îți alegi în clasele a XI-a și a XII-a disciplinele care îți trebuie sau care te pasionează pentru ceea ce îți propui în continuare. Asta se va întâmpla în următoarele luni. Vom avea planuri-cadru noi pentru liceu, programe noi, manuale noi și profesori formați ca să predea în noua filozofie, adică centrat pe competențe și pe copil. În ceea ce privește programele de la gimnaziu. Ni s-a semnalat în repetate rânduri că avem o problemă. Aveam o problemă legată de încărcare. Specialiștii ne spun că nu este neapărat o chestiune legată de programă. Programa este suficient de aerisită, ci mai degrabă de reflex al cadrelor didactice și de manuale foarte încărcate. Și aici trebuie să intervenim. Colaborativ în primul rând, adică în cancelarii, trebuie ca cadrele didactice să fie încurajate să discute nivelul, abordările, cum alegem să lucrăm diferențiat în clase. Și aici intervine tehnologia. Ați vorbit despre tehnologie? Se discută mult despre platforme de evaluare, catalog electronic, Inteligența artificială în educație. Cred că pe măsură ce nu lăsăm tehnologia să ne distragă – și aici apare toată discuția cu telefoanele în ore, pentru că inclusiv specialiștii OCDE ne spun că orice depășește o oră de stat pe telefon, dacă ești copil, îți scade performanța la matematică au un grafic celebru.
Florin Pușcaș: – Ajungem și la partea respectivă. Le transmiteți beneficiarilor secundari cumva un angajament că va fi o curriculă mai aerisită sau prin anumite mijloace?
Ligia Deca: – Trebuie. De exemplu, formăm cadrele didactice pe pedagogie digitală în cadrul PNRR și avem zeci de mii de profesori care vor învăța să folosească platforme electronice. Unii le folosesc deja. De ce? Pandemia ne-a învățat cumva accelerat să utilizăm platformele și avem multe școli în care se utilizează resurse online, se trimit teme sau proiecte online, există catalog electronic care nu e doar catalog, e un sistem de fapt de comunicare între profesor, familie, elev și lucrurile acestea schimbă calitatea actului didactic. Am mai făcut un lucru am digitalizat evaluările naționale. Anul trecut școlar a fost primul an în care toate evaluările naționale, inclusiv concursurile pentru profesori, s-au realizat cu evaluare digitală. Ce înseamnă asta? Că noi acum putem face analize, avem o unitate de cercetare în educație, să vedem la care item de evaluare copiii s-au descurcat mai bine sau mai puțin bine. Putem să vedem dacă sunt capitole de materie unde trebuie insistat la nivel generațional.
Florin Pușcaș: – Se întâmplă în realitate acest lucru? Pentru că există evaluările respective la clasa a II-a, a IV-a, a VI-a și par a fi tratate oarecum cu superficialitate. În școli analizează cineva rezultatele? La modul cel mai concret.
Ligia Deca: – Se analizează ideea că lumea înțelegea greu ce înseamnă acele coduri care se asociau cu rezultatele. Și atunci noi am schimbat sistemul. De la anul o să avem punctaje care se pot transforma în note. Ideal ar fi ca să vedem unde sunt golurile unui copil înainte ca el să ajungă la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a și să putem interveni. Dacă noi asociem în loc de coduri, care sunt greu de înțeles și pentru părinți și uneori și pentru profesori, punctaje care să fie clare și care să se poată transforma în note, eu cred că relevanța acestor teste va crește și atunci putem să avem o cu totul altă utilitatea lor în parcursul școlar al elevilor.
Catalog electronic la nivel național
Florin Pușcaș: – Ați vorbit despre catalogul electronic. Aveți o evidență a școlilor care utilizează? Vă dau exemplul școala în care sunt copiii mei. S-a început anul trecut și s-a renunțat pe parcurs. Nu sunt bani, nu-și asumă nimeni. Cum se poate implementa cu adevărat? Dincolo de reticența, poate normală, a cadrelor didactice.
Ligia Deca: – Cred că acolo este un angajament al leadership-ului școlii. Și, într-adevăr, acum implementarea catalogului electronic a fost susținută ori prin proiecte, ori de autoritățile publice locale. Îmbucurător este că anul acesta am avut o creștere spectaculoasă a numărului școlilor care au implementat un astfel de instrument, o creștere de peste 60% și ne dorim ca în anii următori să avem și un catalog electronic realizat național prin fondurile de coeziune, care să poată fi utilizat de orice școală și să fie interoperabil cu ceea ce școlile au deja.
Florin Pușcaș: – Să existe un sistem la nivel național și școlile doar se înscrie?
Ligia Deca: – Exact. Și atunci se va și comunica mai ușor între școală și minister. Scade și birocrația. Nu mai completezi acele situații pe care le trimit la inspectorate, inspectoratele ne trimit nouă. E foarte simplu să colectezi și să analizezi datele direct din sistem.
Problema cursurilor în schimburi
Florin Pușcaș: – Tot referitor la infrastructură, deși, sigur, știm că administrarea școlilor ține de autoritățile locale. Ați vorbit despre investițiile care s-au făcut prin PNRR. Totuși, sunt probleme cumva diametral opuse. La țară e nevoie de modernizare, la orașe, cum e în București, e o supraaglomerare, există puține școli unde se învață într-un singur schimb. Nu se ține cont nici măcar de normele – infralegale, e adevărat – care spun că elevii din clasele terminale trebuie să învețe doar dimineața. Cum credeți că se poate rezolva problema asta a supraaglomerării în București și nu numai? Aveți discuții cu autoritățile locale sau o perspectivă? Știu că nu ține neapărat de dumneavoastră, dar poate puteți să dați o direcție de la minister.
Ligia Deca: – Avem cu siguranță discuții, chiar am avut una recent. Săptămânile trecute am avut o întâlnire cu toți primarii de sectoare și primarul general al Bucureștiului, în care am discutat inclusiv extinderea infrastructurii școlare, cum facem asta în București și în zona metropolitană. Pentru că, mă rog, lipsa de infrastructură școlară creează tot felul de probleme, de la supraaglomerare, două schimburi, chiar trei schimburi, ceea ce trebuie să dispară până în anul școlar următor, până la chestiuni legate de aglomerație, trafic, greutate pentru copii și pentru părinți, să facă atâta drum dimineața și la finalul programului. O soluție pe care o avem sunt programele naționale. Foarte multe primării au accesat fonduri fie prin POR, fie prin PNRR, fie din fonduri proprii ale Primăriei, acolo unde aveau această resursă și au reabilitat sau au construit școli noi. Am vizitat foarte multe în ultima vreme. Dacă ne uităm în țară, există un număr mare de școli relocate, adică care își desfășoară activitatea în alte spații decât cele ale lor primare, pentru că se reabilitează sau se consolidează clădirea. Asta este o veste excepțională, faptul că avem peste o mie de clădiri în acest moment educaționale care devin moderne, sustenabile pentru copii, va însemna că anul viitor vom avea o cu totul altă infrastructură educațională. Avem chiar să știți comune care au școli care arată mult mai bine decât ce avem în marile orașe, unde avem o altă problemă, cea a lipsei terenurilor pentru a extinde infrastructura școlară. Am mai discutat despre soluții legislative care presupun că atunci când avem un nou cartier rezidențial să nu poată fi recepționat până nu ai infrastructură școlară, creșă, grădiniță, școală. Altfel, lucrurile pun presiune pe infrastructura care există.
Florin Pușcaș: – Fenomenul din zona metropolitană vine la școlile din oraș și se creează aglomerație și pe străzi, și în școli.
Ligia Deca: – Prin PNRR, noi am avut un program numit Școli verzi, unde construim 54 de școli noi și am targetat mai ales zonele cu creștere demografică semnificativă. Asta a însemnat în principal zonele metropolitane ale marilor orașe, dar și zone rurale unde avem demografie pozitivă. Avem, de asemenea, prin colegii noștri de la Ministerul Dezvoltării, o serie de fonduri care merg pe investiții în clădiri publice și unde primăriile au ales să investească în școli. Deci aici lucrurile se îmbunătățesc și, zic eu, în ritm accelerat față de ultimele decenii.
Apropo de programul școlar, să știți că în mare majoritate se respectă condiția ca acele clase terminale să învețe de dimineață. Avem, de asemenea, un angajament în lege că până în 2030, atât primarul, cât și gimnazial va învăța de dimineață și, de regulă, învățământul primar este de dimineață, că sunt vârste mici și așa este normal să fie. Însă, într-adevăr, cred că avem nevoie de o colaborare foarte bună între primării, școli, inspectorate și, sigur, autoritatea centrală pentru a face ca infrastructura chiar să răspundă nevoilor din zonă. Și acolo unde, de exemplu, nu mai ai populație școlară, să poți reutiliza acele clădiri publice într-un alt scop, dar în același timp să construiești mai multă infrastructură acolo unde chiar ai nevoie de ea.
Alte fragmente din interviu:
- VIDEO INTERVIU Ministrul Educației vorbește despre trei probleme din școli – Uniforme, telefoane mobile, camere de supraveghere
- VIDEO Cum vrea să rezolve Ministerul Educației criza forței de muncă? Ligia Deca: ‘Mi se pare absolut paradoxal, vom avea probleme enorme de acum încolo’
- VIDEO Meditațiile pentru elevi au ajuns o ‘obligație’? Ligia Deca, într-un interviu pentru stiripesurse.ro: ‘Nu întotdeauna suprapregătirea ajută’
- VIDEO Interviu cu Ligia Deca: ‘Avem prea puțini tineri care termină o facultate’/ ‘Însănătoșirea sistemului universitar cred că s-a întâmplat deja de ani buni’
