Președintele Nicușor Dan a declarat marți, la Palatul Cotroceni, că situația financiară a României trebuie privită cu calm, însă respectarea țintelor asumate de reducere a deficitului este obligatorie.
‘Care e situația financiară și de ce e crucială evaluarea agențiilor de rating? Bugetul României 2026: venituri – 730 de miliarde de lei, cheltuieli de 860 miliarde de lei. Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe 5 ani – și granturi, și împrumuturi – sau 2.500 de kilometri de autostradă de la zero; sau 45 de spitale regionale. Ãștia sunt banii pe care noi îi cheltuim fără să-i avem, în anul 2026. Dintre ei, din cele 150 de miliarde de lei, 60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile la datoria pe care am acumulat-o deja. Ce înseamnă 60 de miliarde de lei – înseamnă 1.000 de kilometri de autostradă de la zero sau 18 spitale regionale. Repet, doar dobânzi și doar 2026, la datoria pe care am acumulat-o deja. Față de situația asta trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută’, a afirmat Nicușor Dan într-o conferință de presă.
El a punctat că orice abatere de la această traiectorie înseamnă că ‘România nu este credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile’.
Șeful statului a explicat apoi importanța cursului fiscal-bugetar din perspectiva agențiilor de rating.
‘Ce face o agenție de rating: ea spune investitorului dacă îi recomandă sau nu îi recomandă să își pună banii într-o țară. Și noi suntem exact la limita între ‘îți recomandăm’ și ‘nu îți recomandăm’. Ce s-ar întâmpla dacă agențiile de rating ne-ar reduce ratingul, ne-ar ‘downgrada’? Există fonduri de investiții, fonduri de pensii care, conform regulamentelor lor interne, trebuie să se retragă, în această ipoteză, din România. Și asta înseamnă că noi trebuie să ne împrumutăm de la alții, care să le ia locul și care ne vor împrumuta, dar, evident, mai scump. Și întrebarea este dacă aceștia vor fi destui. Și dacă nu vor fi destui, la un moment dat va trebui să vină, cum a venit în 2009, FMI-ul. Dar FMI-ul vine tot timpul cu condiții drastice de ajustare fiscală, financiară. În orice caz, fie că vine, fie că nu vine, fie că sunt investitori, fie că nu sunt investitori, curba de corectare a deficitului va fi mult mai agresivă decât este în momentul acesta’, a arătat Nicușor Dan.
Fără o reducere a cheltuielilor cu salariile și pensiile, a evidențiat el, este greu de crezut că poate fi realizată o reducere drastică a deficitului.
‘Cele mai mari capitole de cheltuieli din bugetul național sunt cele de personal, cu salariile și cu pensiile. E foarte greu de crezut că poți să ai o reducere drastică a deficitului fără să te atingi de capitolele astea. Apoi, dacă cresc ratele cu care statul se împrumută, cresc automat și ratele cu care toată lumea din țara asta se împrumută. Și firmele, la oameni e dureros, bineînțeles, dar la firme vedem că multe dintre ele sunt la limită și nu mai suportă o ridicare și mai mult a ratei cu care ele se împrumută. Și evident că, așa cum s-a întâmplat în multe exemple de downgradare, asta a dus la închideri de firme și, deci, la șomaj. Evident, cursul de schimb afectat. Cum s-a întâmplat și cât durează să ieși din asta? Am o situație care îmi spune că media este de șase-șapte ani. Da, nu este un episod, azi ne-au downgradat și peste șase luni sau peste trei luni revenim. Nu. De fiecare dată când ai pierdut încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile ca să revii. De exemplu, România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o în 2014’, a mai declarat Nicușor Dan.
