România va avea o absorbție din PNRR pe partea de grant de peste 90%, respectiv 13,56 – 13,57 miliarde de euro nerambursabili atrași, a declarat, marți, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Guvern.
‘Concluzia cea mai importantă din această conferință de presă este faptul că, pe partea de grant, care a rămas neschimbată, deci nu putem spune că a evoluat suma, discutăm de cei 13,56 – 13,57 miliarde (de euro – n. r.), deci vom avea o absorbție pe suma nerambursabilă de peste 90%. Ca să înțelegem unde suntem astăzi: astăzi cu cererea de plată 5 am ajuns la 78%. Diferența până la 90% o vom avea din cererea de plată 6. Și cumva aici mi se pare foarte important de menționat că în mod evident, așa cum v-am mai spus, la fiecare din cererile de plată ai o componentă de grant și o componentă de împrumuturi. Cum acum suntem pe final de PNRR, la cererea de plată 6 suntem în modul următor: pe partea de investiții așteptăm dovezile de la ministerele de linie și estimăm că o sumă de 36 de milioane de euro este în acest moment încă de clarificat pentru a avea absorbție totală pe investiții, dar pe aceeași componentă de grant avem Legea salarizării, cu un impact de 770 de milioane de euro, și decarbonizarea, pe care o estimăm undeva în jur de 50 de milioane – aici este foarte importantă discuția în continuare cu Comisia, pentru că am avut deja o prenegociere legată de diminuarea impactului penalizării – și ar mai fi niște sume marginale de ordinul milioanelor de euro legate de contractele pentru diferență – CFD-urile – pe reforma în piața de energie electrică. Deci, în total, discutăm de undeva la 860-870 de milioane de euro pe componenta de grant, care, bineînțeles, provin în cea mai mare majoritate din legea referitor la salarizarea unitară. Asta face, de fapt, ca să avem acest 6,3% cu un semn de întrebare, deci cu un risc ridicat de a nu putea să tragem bani’, a explicat Pîslaru.
El a subliniat că acesta este riscul final pe componenta de grant, respectiv reformele nerealizate, în schimb investițiile vor fi realizate în totalitate.
‘Din acest punct de vedere, vă pot spune că pe componenta de grant acesta este riscul final, pentru că investițiile sunt marginale, deci le facem pe toate. Riscul este absolut marginal. Prin urmare, riscul rămâne legat de reformele nerealizate din care, evident, reforma fanion care ne lipsește este cea legată de salarizarea unitară’, a spus ministrul interimar al Investițiilor.
Dragoș Pîslaru a precizat că, din punct de vedere al finalizării proiectelor de investiții și reformelor, două treimi din PNRR au fost realizate în Guvernul Bolojan.
‘Ceea ce aș vrea acum să vă dau în perspectivă, pentru că discutăm de ce s-a întâmplat în Guvernul Bolojan, din toate țintele și jaloanele pe care le aveam de făcut, în cererile de plată 1, 2, 3 au fost șase investiții și 19 reforme. În cererile de plată 4, 5 și 6, deci cele care au fost strict în gestiunea acestui guvern, discutăm de aproximativ 113 investiții și 48 de reforme, din care două sunt în acest moment în stadiul ca una să nu fie realizată, discutăm de Legea salarizării, și una care să fie parțial realizată – și vorbim aici de decizia Guvernului României de a nu închide toate capacitățile care erau în calendarul de decarbonizare – după cum vedeți discutăm atât în sume de bani, cât și în efort administrativ și, mai ales, în finalizarea proiectelor de investiții și a reformelor, ca efort, două treimi din PNRR a fost făcut în intervalul de la 23 iunie 2025 până în prezent, să spunem 31 august’, a susținut demnitarul.
Acesta a ținut să evidențieze că guvernările din perioada 2021 – 2025 nu au făcut nici reformele necesare, nici n-au început sau finalizat o parte din investiții.
‘Aici, cumva, se vede cu ochiul liber ceea ce v-am mai explicat, și anume faptul că din 2021 până în 2025 au fost practic ani de zile în care guvernările anterioare nu au făcut nici reformele care trebuiau făcute și nici măcar n-au început sau finalizat o parte din investiții, conform graficului. Vă aduc aminte că graficul inițial al PNRR avea 10 cereri de plată, care cumva erau menite să acopere cam două cereri de plată pe an până la sfârșitul perioadei. Și lucrul acesta a fost extrem de evident când am preluat gestiunea PNRR cu acel stadiu de blocaj’, a subliniat Pîslaru.
Acesta a susținut că problemele PNRR nu au fost generate de Bruxelles, ci de modul în care programul a fost gestionat în România.
‘Vă readuc aminte că sunt niște lucruri foarte importante de punctat în PNRR-ul acesta: cumva, noi n-am avut niciodată la Bruxelles vreun inamic al PNRR-ului. Totdeauna problemele noastre au fost legate de incapacitatea unor partide, mai ales la Partidul Social Democrat, de a înțelege de fapt ce este PNRR și ce șanse este pentru România în materie de reforme și investiții. Vă readuc aminte discuțiile pe care le-am avut pe pensiile speciale și dezbaterea pe care am avut-o și, dacă acest Guvern – și mai ales prim-ministrul – nu insista, nu recuperam din cererea de plată 3 mai nimic. Așa, am recuperat peste 300 de milioane de euro. Vă readuc aminte discuțiile care au avut loc legate de redresarea deficitului bugetar. La vremea respectivă s-a insistat poate prea puțin pe faptul că acele lucruri pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea erau jalon de fapt în PNRR. Și este foarte interesant acum că PSD, de pe margine, acum din opoziție, contestă acele măsuri, uitând două lucruri: că atunci le-a votat cu două mâini și, doi, lucru esențial, erau jaloane din PNRR. Să ne lămurim până la urmă care sunt lucrurile pe care dumnealor le susțin’, a adăugat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene a făcut și un istoric al PNRR, punctând că, oficial, perioada de implementare a PNRR s-a încheiat pe 31 august.
‘România a plecat inițial, în 2021, de la un plan care miza pe o valoare nerambursabilă de 14,24 miliarde de euro pe grant. Ulterior, aceasta a fost ajustată, după ce am beneficiat și de RepowerEU, la 13,57 miliarde de grant, diferența fiind inițial de 14,94 de miliarde de euro pe împrumuturi, acum ajungând, în formula pe care o avem la final, la 6,54 miliarde de euro împrumuturi’, a menționat el.
Pîslaru a reliefat că, în iunie anul trecut, când Guvernul Bolojan a preluat gestiunea PNRR, acesta era de fapt un program blocat.
‘Din august 2025 se încerca deblocarea acestui program. Vă aduc aminte: Comisia Europeană aștepta de la Guvernul României să constate că anumite achiziții pe tronsoane de autostrăzi fuseseră făcute fără publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, deci nu erau eligibile. În același timp, să constate că exista o supracontractare de 47 de miliarde de euro pe un PNRR care avea 28 de miliarde în momentul respectiv, deci practic aproape de două ori mai mult. În același timp, Comisia Europeană avea așteptarea de la România să împingă în continuare reforme pe care le tot amânase și, practic, dialogul cu Comisia Europeană era cvasiblocat. (…) La momentul la care am venit, erau peste 25.000 de proiecte în PNRR și a fost momentul în care, cumva, aflându-ne (…) după o prefinanțare de 4 miliarde pe care a obținut-o România doar pentru faptul că a fost adoptat programul, a urmat apoi o cerere de plată 1, care era cu cea mai simplă structură, pe care a încasat-o România într-adevăr relativ ușor, după care de la cererea de plată 2, programul a intrat de fapt în impas, având prima sumă pierdută la cererea de plată 2, vă aduc aminte 16,19 milioane de euro pierdute’, a transmis oficialul MIPE.
De asemenea, cererea de plată 3 a fost încasată abia în 2025, pe 10 iunie, în condițiile în care acest lucru ar fi trebuie să se realizeze în 2022.
‘Practic, aveam o cerere de plată suspendată. Programul nu mai putea să depună alte cereri de plată până când cererea de plată 3 nu se rezolva – și vă readuc aminte că aceasta cuprindea inclusiv reforme importante, cum a fost reforma pensiilor speciale. Cererea de plată 3, după cum spuneam, marca suspendarea de fapt a PNRR. Acesta este contextul în care am preluat PNRR, un context în care inclusiv în mass-media se discuta despre eșecul acestui program. (…) În acest moment suntem după o cerere de plată 4 pregătită, aprobată curat, cum am mai spus de către Comisia Europeană, deci integral, și discutăm de 2,251 de miliarde de euro, încasată în iunie 2026. Discutăm apoi pe cererea de plată 5, care a fost depusă pe 14 august, și care are o valoare netă de 2 miliarde (de euro – n. r.) pe componentă în total – pe componenta de grant 1,6 și împrumuturi 433 – și pe care o estimăm fără probleme. Acest lucru ne duce la faptul că mai avem cererea de plată 6, care trebuie depusă până la 30 septembrie, cu o valoare netă totală, scoțând prefinanțarea, de 4,3 miliarde’, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene.
