Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) Timișoara a deschis, miercuri, lucrările Conferinței ‘Timișoara CardioCulture’, eveniment dedicat excelenței în cardiologie, care se desfășoară în perioada 21-23 octombrie, la Centrul Regional de Afaceri din oraș și reunește câteva sute de specialiști timișoreni și invitați din rândul elitei academice care vor aborda teme esențiale și de actualitate din această specialitate medicală.
Într-un context medical în continuă evoluție, cardiologia se confruntă cu provocări majore, pornind de la inovațiile tehnologice și terapiile personalizate până la noile standarde de prevenție și tratament.
Această ediție evidențiază contribuția comunității timișorene la progresul cardiologiei, consolidând Timișoara ca un model de excelență și referință.
Prof. Constantin T. Luca, managerul Institutului de Boli Cardiovasculare Timișoara, a subliniat că nu se poate face cardiologie modernă la standarde europene fără dotări pe măsură, iar Institutul a ajuns astăzi la o bază materială apropiată de standardele europene, singurul lucru care lipsește fiind un dispozitiv de rezonanță magnetică cardiacă, dar care este în curs de achiziție.
‘Avem angiografe, ecografe, avem dotări pentru fiecare dintre compartimente, dispozitive de electrofiziologie, pentru tratarea pacienților cu aritmii, avem toate cele necesare pentru a trata pacienții cu infarct miocardic acut, dar nu numai, ci și cu o mulțime de alte boli; efectuăm de rutină implanturi de valve percutante, ceea ce este o revoluție în medicină. Avem și șansa că și statul român a înțeles nevoia unei finanțări corespunzătoare în aceste domenii de vârf, iar noi le aplicăm la fel ca în marile clinici ale lumii. În ultimii trei ani avem și chirurgia cardiacă pentru copii, în continuă evoluție, avem o echipă locală cu care deja efectuăm toate procedurile. Mai mult decât atât, am combinat chirurgia cardiacă a copilului pe cord deschis cu chirurgia percutantă, intervențională (…) în care procedurile sunt foarte utile în cazul copiilor cu malformații congenitale de anumite tipuri. Ne-am extins tipurile și paleta de proceduri. Sigur, nu suntem finalizați ca proces de evoluție, curba de învățare fiind extrem de lungă, dar suntem într-o etapă foarte bună, pentru că în prezent avem și personalul complet, avem și cardiolog-pediatru, ceea ce nu am reușit să facem foarte mulți ani, din lipsa de cardiologi pediatri pe piața românească’, a detaliat, pentru AGERPRES, prof. Constantin T. Luca.
Anul trecut, în IBCV din Timișoara au fost operați 70 de copii, o cifră semnificativă pentru o clinică nouă, care depășește clinici cu multă experiență și vechime, din țară.
Aici vin pacienți din întreaga țară, de toate vârstele, iar în urma intervențiilor și a tratamentelor aplicate de medicii IBCV Timișoara, speranța de viață a cardiacilor a crescut foarte mult, uneori cu peste 20 de ani, datorită mai ales prevenției, dar și tehnicilor noi folosite, abordarea pacienților fiind complet diferită comparativ cu cea de acum 10 ani sau 20 de ani.
Managerul IBCV Timișoara a declarat că există și rezistență la tratamente, poate și pentru că dezvoltarea tehnologică a luat-o înaintea dezvoltării farmacologice, adică a terapiilor medicamentoase.
‘Adaptarea poate apărea față de orice. Inclusiv microbii sunt mai frecvenți, pentru că la ora actuală, deși au apărut pe piață o serie de antibiotice la costuri foarte mari, totuși infecțiile devin tot mai greu de stăpânit. Pentru că microbii, la fel ca și noi, au propria lor inteligență și reușesc să se adapteze la schimbare’, a punctat cardiologul.
De asemenea, Constantin T. Luca a menționat că inteligența artificială ajută foarte mult medicii, dar nu poate înlocui empatia și comunicarea obligatorie între medic – pacient.
‘Secretul terapeutic nu constă doar în ceea ce îi faci, ci și în cum îi faci. Folosim inteligența artificială peste tot, începând cu activitatea didactică până la tratamentul pacientului, inclusiv în stabilirea tratamentelor, pentru că ne ajută și ne personalizează anumite tratamente. Este un lucru foarte important, pentru că uneori ne ducem pe anumite drumuri pe care ar fi mult mai greu să ajungem fără inteligență artificială, din carte în carte’, a arătat managerul IBCV Timișoara.
Chirurgul cardiovascular al IBCV Timișoara, Lucian Falniță, subliniază imensa responsabilitate care îi revine de fiecare dată când intră în sala de operații, pentru că surprizele pot apărea în orice moment.
‘E foarte greu, dar este o mare provocare și ai o satisfacție fără margini când reușești să faci ceva. Rezultatele sunt concrete, palpabile și rapide. La noi în clinică se practică chirurgie minim-invazivă, toracoscopică, prin incizii mici care fac o recuperare mai rapidă a pacientului și permit externarea lor mai repede, fără suferință post-operatorie. Cu răbdare și colaborare din partea celorlalte specialități, anesteziști, cardiologi, colegilor de la sală, se poate începe oricând activitatea de chirurgie oricând. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, pentru că sunt lucruri care trebuie și ele învățate. Cea mai laborioasă operație a fost de opt ore. Ne-am obișnuit. Din tinerețe avem programul acesta din sală, de dimineață până seara. Satisfacțiile sunt uriașe. Am trecut și prin momente de tensiune maximă, când pacientul a fost la limită, când credeam că nu mai este nicio șansă, dar, și ‘cu ajutor de Sus’, s-a terminat totul cu bine’, a detaliat chirurgul cardiovascular Lucian Falniță.
El a mai remarcat că în ultimii 10 – 20 de ani sunt tot mai mulți tineri cu probleme cardiovasculare, probabil datorită unor factori multipli care s-au cumulat în timp.
O activitate susținută pentru repunerea pe picioare a pacienților care au trecut prin operații pe cord o au cardiologii care se ocupă de recuperarea acestora, iar Institutul de Boli Cardiovasculare din Timișoara este singurul din țară care are și o secție de recuperare cardiovasculară. Avantajele sunt multiple.
Prof. dr. Simona Drăgan, șef Secție a Clinicii de Recuperare Cardiovasculară a IBCV Timișoara, a relatat, pentru AGERPRES, că aici se face pregătirea pacienților preoperator, pentru că mulți au nevoie de recuperare cardiovasculară care țin de aspectele de pre-recuperare preoperator, după care pacienții sunt preluați postoperator, la șapte zile după intervenție.
‘Este vorba de pacienți operați cu bypass aortocoronarian, cu proteze valvulare. Îi preluăm la șapte zile postoperator și facem recuperare în două faze: gimnastică respiratorie și cu mobilizare la marginea patului, apoi pe coridor și în salon, iar după trei săptămâni, se poate coborî în sala de sport, la antrenament fizic în care se pot face ușoare mobilizări și un antrenament fizic gradual. În faza următoare a recuperării, după ce se face un test de efort cardiopulmonar, se intră într-un program de recuperare care poate fi la noi în clinică trei săptămâni și se poate continua ambulator. Avem în jur de 1000 de operați pe an, iar în recuperare sunt peste 200’, a explicat Simona Drăgan.
Pacienții care ajung la recuperare sunt de peste 50 de ani, iar mulți dintre ei, dacă doresc, se pot reintegra în activitate.
Foto şi video: OTILIA HALUNGA / AGERPRES
