„Am spus deja: a fost luată decizia de a forma zona tampon de securitate necesară de-a lungul graniței. Forțele noastre armate rezolvă acum această problemă, punctele de tragere inamice sunt suprimate în mod activ, lucrările sunt în curs de desfășurare”, a declarat Putin la o întâlnire cu Guvernul rus.
❗️????the Russian Federation will create a security buffer zone along the border of Russia and Ukraine, the Russian Armed Forces are currently solving this problem, – Putin. pic.twitter.com/JzQBGnpCcv
— ????MilitaryNewsUA???????? (@front_ukrainian) May 22, 2025
Separat, în cadrul avestei întâlniri, președintele rus a atins subiectul deminării zonelor de frontieră unde au avut loc ostilitățile, eliminarea obuzelor neexplodate, a minelor, precum și a depozitelor de arme.
„Repet, vorbim despre regiunea Kursk și despre Bryansk, despre regiunile Belgorod, care au fost și ele afectate și sunt bombardate. Mai mult, inamicul alege ținte, de regulă, care nu au semnificație militară: obiecte pașnice, case, oameni”, a spus Putin.
Anunțul lui Putin vine la două zile după ce a anunțat că vrea un armistițiu cu Ucraina. Rămâne de urmărit ce va declara liderul Ucrainei, Volodimir Zelsnski,
Contextul e unui tensionat. Ziarul WSJ a scris: „Trump le-a spus liderilor europeni în privat că Putin nu este dispus să pună capăt războiului”
Preşedintele Donald Trump le-a spus liderilor europeni, în convorbirea telefonică pe care au avut-o luni, că preşedintele rus Vladimir Putin nu este gata să pună capăt războiului din Ucraina, deoarece crede că el este pe cale să îl câştige, scrie The Wall Street Journal (WSJ) care citează trei persoane familiare cu conversaţia, relatează NEWS.RO.
Pentru liderii europeni nu a fost nimic nou, pentru că ei spun de mult timp că Putin nu vrea să renunţe la arme – dar a fost prima dată când au auzit-o de la Trump.
De asemenea, a fost în contradicţie cu ceea ce Trump a spus adesea public, că el crede că Putin doreşte cu adevărat pacea, notează WSJ.
Casa Albă a refuzat să comenteze şi a făcut referire la postarea de luni a lui Trump pe reţelele sociale despre conversaţia sa cu Putin. „Tonul şi spiritul conversaţiei au fost excelente. Dacă nu ar fi fost, aş fi spus-o acum”, a declarat el.
Deşi Trump pare să se fi împăcat cu ideea că Putin nu este pregătit pentru pace, acest lucru nu l-a determinat să facă ceea ce europenii şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski susţin că ar trebui să facă: să dubleze lupta împotriva Rusiei, menţionează WSJ.
Trump a avut o convorbire anterioară cu liderii europeni duminică – cu o zi înainte de conversaţia sa de două ore cu Putin. El a indicat atunci că ar putea impune sancţiuni dacă Putin refuză o încetare a focului, potrivit unor persoane familiarizate cu conversaţia.
Luni, el şi-a schimbat din nou poziţia. Nu este pregătit să facă asta. În schimb, Trump a spus că doreşte să continue rapid discuţiile la nivel inferior dintre Rusia şi Ucraina la Vatican.
La convorbirea de luni au participat Zelenski, preşedintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, prim-ministrul italian Giorgia Meloni şi preşedintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen. A fost, în parte, punctul culminant al unei ofensive diplomatice europene care a început cu aproximativ 10 zile mai devreme, cu scopul de a-l determina pe Trump să pună presiune pe Putin.
LUI TRUMP NU ÎI PLACE TERMENUL „NECONDIŢIONAT”
Deşi efortul nu a reuşit în cele din urmă să îl determine pe Trump să facă acest lucru prin sancţiuni suplimentare, europenii au văzut unele avantaje în acest rezultat. Procesul a contribuit la clarificarea pentru toată lumea, inclusiv pentru Trump, a poziţiei lui Putin: nu este dispus să oprească războiul în acest stadiu. Iar pentru europeni, a contribuit la sublinierea faptului că acum depinde în mare măsură de ei să sprijine Ucraina. De asemenea, europenii nu cred că administraţia Trump va opri exporturile de arme americane atât timp cât Europa sau Ucraina plătesc pentru ele, au spus sursele WSJ.
Duminică, Trump indicase în apelul cu liderii europeni – la care au participat Macron, Merz, Meloni şi premierul britanic Keir Starmer – că îi va trimite pe secretarul de stat Marco Rubio şi pe trimisul special Keith Kellogg la discuţiile care se aşteaptă acum să aibă loc la Vatican. Luni, Trump părea să nu se mai angajeze în privinţa unui rol al SUA, potrivit uneia dintre persoanele informate cu privire la convorbire.
Unii dintre europenii care au participat la convorbirea de luni au insistat că rezultatul oricăror discuţii de la Vatican trebuie să fie o încetare necondiţionată a focului. Dar Trump a ezitat din nou, spunând că nu îi place termenul „necondiţionat”. El a declarat că nu a folosit niciodată acest termen, deşi l-a folosit atunci când a cerut o încetare a focului de 30 de zile într-o postare pe platforma sa socială Truth din 8 mai. În cele din urmă, europenii au fost de acord să renunţe la insistenţa lor asupra adjectivului.
ÎN STILUL TRUMP
Când Trump a vorbit duminică cu liderii europeni, înainte de convorbirea cu Putin, el a semnalat că SUA s-ar putea alătura Europei în sancţionarea exporturilor de energie şi a tranzacţiilor bancare ruseşti. Senatorul republican Lindsey Graham, un aliat apropiat al lui Trump, a declarat miercuri că a strâns 81 de co-sponsori pentru un proiect de lege care ar spori semnificativ sancţiunile energetice şi de altă natură impuse Moscovei.
Această convorbire telefonică de duminică a inclus o parte din stilul obişnuit al lui Trump, amestecând laude şi critici la adresa liderilor europeni. L-a complimentat pe Merz pentru engleza sa frumoasă. „Îmi place şi mai mult cu accentul tău german”, i-a spus el, potrivit unei persoane care a participat la convorbire.
La un alt moment, el a făcut o digresiune împotriva politicilor europene privind migraţia. Trump a spus că migraţia scăpată de sub control aduce ţările lor „în pragul colapsului”. Macron, care are cea mai lungă relaţie cu Trump, i-a cerut să se oprească. „Nu poţi insulta ţările noastre, Donald”, i-a spus Macron, potrivit persoanei care a participat la convorbire.
Totuşi, tonul a fost în general pozitiv, au spus persoanele familiarizate cu apelul. Unii au avut impresia că Trump ar putea susţine noi sancţiuni dacă Putin nu este de acord cu o încetare a focului. Dar aceste speranţe au fost spulberate o zi mai târziu.
Discuţiile de la Vatican sunt aşteptate să înceapă la jumătatea lunii iunie.
