Ciocniri violente au avut loc luni între manifestanți și polițiști în La Paz, în timpul unui marș la care au participat mii de oameni cerând demisia președintelui Boliviei, Rodrigo Paz, care a anunțat că își reduce salariul în încercarea de a potoli contestarea socială, relatează AFP.
Președintele de centru-dreapta se confruntă de la începutul lunii mai cu cea mai amplă mișcare de contestare din mandatul său, început în noiembrie, în condițiile în care țara traversează cea mai gravă criză economică din ultimele patru decenii.
Mii de persoane, în special mineri, țărani și muncitori, au defilat pe străzile capitalei administrative.
‘Ce vrem? Demisia lui! Când? Acum!’, a scandat mulțimea în mijlocul exploziilor de petarde.
Manifestanții resping politica economică a guvernului, cer măriri de salarii și acuză autoritățile că au distribuit benzină de calitate slabă, care ar fi stricat mii de vehicule.
Ei au defilat până în centrul orașului, unde unii au încercat să spargă perimetrul de securitate din jurul Pieței Murillo, sediul palatului prezidențial și al Parlamentului.
În acel moment au izbucnit ciocniri cu poliția antirevoltă, protestatarii folosind pietre, petarde și bâte, în timp ce forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene.
Aproximativ zece protestatari au fost arestați, au constatat jurnaliști ai AFP.
Vânzători ambulanți au oferit măști și oțet pentru a atenua efectele gazelor lacrimogene.
Protestele au început la începutul lunii mai cu un apel la grevă din partea Centralei muncitorești boliviene (COB), principalul sindicat din țară, precum și prin baraje rutiere. Luni, aproape 50 de puncte de blocaj erau înregistrate în întreaga țară de către autorități.
Barajele au provocat lipsuri de alimente, medicamente ș benzină în La Paz, El Alto și în alte câteva orașe din țară.
‘Acest guvern ne masacrează, ne discriminează’, a afirmat pentru AFP Julia Ramirez, o indigenă aymara de 57 de ani.
‘Suntem furioși pentru că am fost mințiți’, a spus, la rândul său, Felix Mamani, un miner de 27 de ani, cu referire la guvern.
În timpul unui discurs ținut la Sucre, capitala istorică a țării, Rodrigo Paz a anunțat o reducere cu 50% a salariului său și al miniștrilor săi, o măsură cvasi-simbolică prezentată ca o contribuție a guvernului său la ‘efortul’ național.
Președintele câștigă aproximativ 24.000 de bolivianos pe lună (aproximativ 3.400 de dolari), conform unui decret adoptat în 2024. Miniștrii primesc remunerații inferioare.
Făcând un apel la dialog, el a exclus, totuși, din nou, orice negociere cu manifestanții radicali care recurg la violențe. ‘O minoritate nu poate guverna’, a avertizat el.
Guvernul a denunțat mobilizările care vizează ‘alterarea statului de drept’ și l-a acuzat pe fostul președinte socialist Evo Morales, căutat de poliție într-un caz presupus de trafic de minore, că ar fi instigatorul acestora.
Fostul șef de stat a cerut duminică guvernului să convoace noi alegeri într-un termen de 90 de zile.
Comunitatea internațională, în frunte cu Statele Unite, și-a exprimat sprijinul ferm pentru democrația boliviană.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat săptămâna trecută că Statele Unite nu vor permite ‘ca infractorii și narcotraficanții să răstoarne lideri aleși în mod democratic’.
Promițând să rupă cu cele două decenii de politici de stânga duse de predecesorii săi Evo Morales și Luis Arce, Rodrigo Paz s-a apropiat de Statele Unite, de instituțiile financiare internaționale și de patronate, distanțându-se în același timp de sindicate.
