Europarlamentarul PNL Virgil Popescu spune, luni, despre proiectul PORŢILE DE FIER III, care constă într-o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, cu o putere estimată de până la 2.400 MW, care va utiliza lacul de acumulare Porţile de Fier I ca rezervor inferior şi rezervoare amplasate pe versanţii din Serbia, că România trebuie să fie partener, nu spectator şi trebuie să cunoască toate implicaţiile sale, înainte de a lua o decizie. El mai spune că Hidroelectrica trebuie să participe la acest proiect, dacă acesta utilizează un sistem hidroenergetic exploatat în comun de România şi Serbia.
”PORŢILE DE FIER III – România trebuie să fie partener, nu spectator! În urmă cu câteva zile, Guvernul României a aprobat semnarea Memorandumului de Înţelegere cu Guvernul Republicii Serbia privind schimbul de informaţii şi cooperarea pentru analizarea proiectului Porţile de Fier III (Đerdap III). Este un pas firesc. Memorandumul nu reprezintă aprobarea proiectului şi nici decizia României de a participa la realizarea lui. El creează cadrul prin care cele două state vor face schimb de informaţii şi vor analiza implicaţiile tehnice, economice, juridice şi de mediu ale proiectului”, scrie Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, pe Facebook.
El arată că ”Porţile de Fier III este un proiect propus pe teritoriul Serbiei, în zona Golubac, pe malul drept al Dunării, vizavi de judeţul Caraş-Severin, şi nu pe teritoriul României”.
”Proiectul constă într-o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompaj, cu o putere estimată de până la 2.400 MW, care va utiliza lacul de acumulare Porţile de Fier I ca rezervor inferior şi rezervoare amplasate pe versanţii din Serbia. Vreau să fiu foarte clar: Nu mă opun acestui proiect. Din contră, consider că dezvoltarea unor capacităţi mari de stocare este necesară pentru securitatea energetică a regiunii şi pentru integrarea unei cantităţi tot mai mari de energie din surse regenerabile. Însă, tocmai pentru că este un proiect strategic, România trebuie să cunoască toate implicaţiile sale înainte de a lua o decizie”, subliniază europarlamentarul PNL.
Potrivit lui Virgil Popescu, nu discutăm despre un simplu proiect energetic, ci discutăm despre utilizarea lacului Porţile de Fier I, parte a unui sistem hidroenergetic construit şi exploatat în comun de România şi Serbia, despre impactul asupra exploatării Porţilor de Fier I şi II, asupra navigaţiei pe Dunăre şi asupra unor investiţii strategice ale României.
”Mai există un aspect extrem de important. România dezvoltă proiectul BALA II, care are un rol strategic pentru navigaţia pe Dunăre, protecţia mediului şi asigurarea debitului necesar răcirii Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, inclusiv pentru viitoarele Unităţile 3 şi 4”, explică liberalul.
Fostul ministru al Energiei arată că, de aceea, întrebările fireşti sunt:
• Cum se corelează Porţile de Fier III cu proiectul BALA II?
• Există studii hidrologice comune?
• Au fost analizate efectele asupra exploatării întregului sistem al Dunării?
• Care este impactul asupra proiectelor strategice ale României, inclusiv asupra dezvoltării CNE Cernavodă?
”În opinia mea, Hidroelectrica trebuie să participe la acest proiect, dacă acesta utilizează un sistem hidroenergetic exploatat în comun de România şi Serbia. Nu este vorba doar despre apă şi energie, ci şi despre drepturile şi interesele economice ale statului român. Mai mult chiar, cred că este necesar să se ia în calcul şi perioadele de secetă (nu doar din ţara noastră) şi cum ar putea impacta acest proiect sistemul de irigaţii, pe care se bazează agricultura. Zilele acestea ne arată că o gestiune mai atentă a resurselor de apă, la nivelul României, dar şi al ţărilor din UE, trebuie să fie o prioritate”, precizează europarlamentarul PNL.
Virgil Popescu menţionează că a auzit în ultimele zile declaraţii potrivit cărora judeţul Mehedinţi va beneficia de numeroase locuri de muncă datorită acestui proiect.
Mi-aş dori sincer să fie aşa. Dar, dacă proiectul este construit în Serbia, în zona Golubac, vizavi de judeţul Caraş-Severin, atunci cred că este legitim să întreb:
• Ce lucrări se vor realiza efectiv în judeţul Mehedinţi?
• Câte locuri de muncă permanente vor exista în România după finalizarea construcţiei?
• Ce investiţii vor fi făcute pe teritoriul României?
• Ce venituri vor reveni Hidroelectrica şi statului român?
El subliniază că între o declaraţie politică şi un studiu de fezabilitate este o diferenţă foarte mare.
”Un lucru însă nu îl înţeleg. Dacă proiectul este amplasat în Serbia, în zona Golubac, vizavi de judeţul Caraş-Severin, iar România nici măcar nu a decis încă dacă va participa sau nu la acest proiect, de ce unii politicieni din Mehedinţi au devenit cei mai înfocaţi promotori ai lui? Ce legătură are acest proiect cu judeţul Mehedinţi? Pe ce studii îşi bazează afirmaţiile privind investiţiile şi locurile de muncă în Mehedinţi? Şi, mai ales, de ce promovează un proiect asupra căruia statul român încă analizează implicaţiile tehnice, economice şi juridice? Sunt întrebări legitime la care cetăţenii din Mehedinţi merită răspunsuri”, arată Virgil Popescu.
Virgil Popescu transmite că va susţine întotdeauna proiectele care aduc beneficii României.
”Am făcut asta ca ministru al Energiei, o fac şi ca europarlamentar. Dar voi cere întotdeauna transparenţă, studii serioase şi respectarea interesului naţional. România trebuie să fie partener cu drepturi depline, nu un simplu spectator”, declară Virgil Popescu.
Virgil Popescu mai spune că unii lasă impresia că Serbia poate decide singură totul dar nu este aşa şi adugă că, atât timp cât proiectul utilizează şi poate influenţa funcţionarea sistemului hidroenergetic comun Porţile de Fier, România are drepturi şi obligaţii care decurg din acordurile bilaterale dintre cele două state.
”De aceea, acest proiect nu poate avansa ca şi cum România nu ar exista. România este parte a acestui sistem şi va trebui să îşi spună punctul de vedere şi să îşi apere interesele”, avertizează eurodeputatul PNL.
