Unele virusuri pot rămâne în organism mult timp după dispariţia simptomelor iniţiale. Cercetătorii încearcă să înţeleagă cum este posibil acest lucru şi de ce, în anumite cazuri, infecţia poate reapărea după luni sau chiar ani.
Virusul Ebola poate supravieţui neobservat în organism luni sau chiar ani după infecţia iniţială, ceea ce poate favoriza reapariţia bolii. Noi experimente de laborator oferă indicii despre mecanismele care permit persistenţa virusului, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Microbiology.
Cercetătorii arată că virusul Ebola infecţios a fost detectat în materialul seminal timp de mai multe luni sau chiar un an după infectare. De asemenea, virusul poate persista în sistemul nervos central, în special la nivelul creierului.
Acest lucru se întâmplă deoarece testiculele şi sistemul nervos central sunt zone în care sistemul imunitar acţionează mai puţin agresiv pentru a proteja ţesuturile sensibile. Ca urmare, organismul nu reuşeşte întotdeauna să elimine complet virusul.
Pentru a studia fenomenul, cercetătorii au folosit celule stem umane pentru a obţine organoizi cerebrali, structuri în miniatură asemănătoare creierului, formate din celule ale sistemului nervos central.
Experimentele au arătat că virusul Ebola poate infecta mai multe tipuri de celule din organoizii cerebrali şi se poate replica timp de până la 120 de zile.
Virusul s-a răspândit în organoizi prin două mecanisme. Primul a fost transmiterea directă de la o celulă infectată la o celulă vecină. Al doilea a fost eliberarea de noi particule virale din celula gazdă, mecanismul clasic de răspândire a virusului.
„Aceşti organoizi cerebrali ne permit să investigăm în detaliu mecanismele prin care virusul Ebola şi alte filovirusuri persistă în sistemul nervos central uman. Prin experimente realizate în acest sistem-model putem obţine informaţii care ne ajută să înţelegem mai bine efectele pe termen lung ale persistenţei virale, cum este inflamaţia severă şi uneori fatală observată la supravieţuitorii bolii Ebola care dezvoltă meningoencefalită”, a declarat coordonatoarea studiului, dr. Lina Widerspick, medic microbiolog de la Institutul de Microbiologie al Bundeswehr din München, citată într-un comunicat.
Analiza organoizilor infectaţi a evidenţiat mutaţii genetice care ar putea ajuta virusul să rămână nedetectat în organism. Printre acestea s-au aflat şi mutaţii care nu au mai fost descrise anterior la supravieţuitorii infecţiei cu Ebola.
Autorii studiului subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare, în special asupra unor tulpini mai puţin studiate, cum este virusul Bundibugyo, responsabil de actualul focar din Africa.
Republica Democratică Congo (RDC) se confruntă în prezent cu un focar de Ebola provocat de virusul Bundibugyo.
Potrivit celor mai recente date ale autorităţilor sanitare, până joi au fost confirmate 896 de cazuri, dintre care 232 s-au soldat cu decese.
Oficialii din domeniul sănătăţii din această ţară avertizează că numărul cazurilor confirmate este în creştere de la o săptămână la alta, ceea ce indică faptul că transmiterea virusului în comunitate continuă, existând riscul extinderii focarului în noi regiuni dacă măsurile de sănătate publică nu sunt aplicate prompt.
