Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, consideră că România face, în prevenţia consumului de droguri, cam toate acţiunile pe care standardele internaţionale le consideră greşite. La scară largă sunt folosite acum testimonialele unor tineri care au depăşit adicţia, dar asta nu sperie tinerii care le aud poveştile ci, în cazul unora, poate chiar să-i atragă către droguri.
”Dacă este să deschidem un document pe care îl poate accesa toată lumea liber pe internet, se cheamă International Drug Prevention Standard, deci standard internaţional de prevenţie a consumului de droguri de la Naţiunile Unite şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Acolo vedem, practic, cu X-uri roşii şi cu bife verzi, ce funcţionează şi ce nu funcţionează în prevenţie, mai ales în şcoală şi mai ales pentru tineri. Dacă este să comparăm ce a făcut România în ultimii 20 ceva de ani cu ce scrie acolo, noi suntem în mare parte în zona roşie a acelor prevederi. Ce facem noi fie nu are efect, fie înrăutăţeşte lucrurile”, a declarat, vineri seară, la Medika Antidrog, expertul Vlad Zaha.
Acesta s-a referit la camoania derulată în prezent în România.
”În România acum este o campanie foarte extinsă cu persoane care au trecut eroic prin dependenţa de diferite substanţe şi cu poveşti de viaţă remarcabile şi chiar înduioşătoare. Aceste persoane merg prin practic aproape toate şcolile mari din România pentru a relata elevilor de ce nu ar trebui să consume substanţe şi cât de greu le-a fost acelor persoane (…)Ei bine, acest fel de campanii apare cu X-ul roşu în toate manualele şi standardele internaţionale de prevenţie”, a afirmat Zaha
Potrivit acestuia, ”testimonialele persoanelor care au trecut prin dependenţă relatate elevilor creează o emoţie temporară de moment şi direcţionează o atenţie pozitivă către acele persoane, le pot privi ca pe un fel de vedete sau de eroi care au consumat tot felul de substanţe, care mai de care în diferite combinaţii şi au ajuns în faţa acelor elevi, pe o scenă, cu microfoanele şi luminile aţintite asupra lor. Cumva, creierul copiilor pune o barieră între informaţiile reale şi povestile tragice ale acelor persoane, reţin «consumul de substanţe te face un fel de vedetă»”.
Zaha explică faptul că, din acest motiv, alte ţări au oprit astfel de testimoniale.
”S-au oprit acest fel de testimoniale pentru că, pur şi simplu, nu preveneau consumul de substanţe, dar chiar existau şanse reale să trezească interesul, iar dacă astfel de campanii mai şi vin cu sperietori sau exagerări pe care tinerii le identifică, atunci au efectul negativ în plus ca chiar şi chestiile pozitive transmise de acele persoane să fie ignorate”, a mai declarat Zaha.
Acesta explică că se poate face prevenţie defalcat pe grupe de vârstă. Copiilor până în clasa a IV-a nu ar trebui să li se vorbească despre substanţe, să fie doar programe de înleznire a comportamentelor pozitive, de alegeri sănătoase.
”Apoi, când mergem mai departe, în zona de gimnaziu, acolo este cumva o zonă de tranziţie, trebuie foarte, foarte încet să vorbim despre substanţe, dar nu într-un fel moralizator sau sperietor (…) Când ajungem în zona de liceu şi de facultate, trebuie să facem reducerea riscurilor şi a efectelor negativ, negative ale consumului. Adică nu mai vorbim despre prevenţie la liceu. Ca să vă spun pe şleau asa, la facultate, unde deja începe debutul consumului, când a început debutul consumului, tu nu mai ai ce să previi. Trebuie să oferi asistenţă şi suport pentru cei care au nevoie şi informaţii oneste”, a mai declarat expertul.
Acesta precizează că la liceu şi facultate abordarea trebuie să fie în sensul consumului responsabil, astfel: ”Dacă mergi la acest festival unde ştim că se vor consuma o grămadă de substanţe, nu consuma, dar dacă consumi, ia un sfert din acea pastilă ca să fii în siguranţă”.
”Este nevoie de acest fel de responsabilitate din partea statului să defalcheze pe grupe de vârstă. Prevenţia se face în primii ani de viaţă şi de şcoală, dar nu cum ne imaginăm noi, că mergem cu cele mai terifiante imagini şi poveşti şi lumea se va speria şi nu va mai încerca niciodată nimic. Asta nu se întâmplă practic nicăieri în lume şi nu s-a întâmplat”, a conchis Vlad Zaha.