Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, a afirmat, vineri seară, că în nicio ţară nu există să fii condamnat pentru simpla prezenţă a unei substanţe în corp, fără măcar o analiză cantitativă de laborator sau fără o expertiză medico-legală. Potrivit acestuia, numeroase substanţe legale pot da rezultate suspecte la analize, iar unele substanţe ilegale rămân în corp perioade lungi de timp, chiar dacă a fost întrerupt consumul. Zaha critică proiectul de lege din Parlament care ar sancţiona simpla prezenţă a unor substanţe în organism, fără legătură cu afectarea capacităţii de a conduce.
Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, a comentat, vineri seară, decizia recentă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a arătat că, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constate atât prezenţa în probele biologice a substanţei respective, dar şi dacă este afectată capacitatea de a conduce.
”Până în ianuarie acest an, deci până acum două luni, România nu ştia ce înseamnă să fi sub influenţă. Pur şi simplu, aceeaşi persoană putea primi două soluţii diferite de la două tribunale diferite, depinzând strict de procurorul şi magistraţii şi oraşul din care făceau parte. Unele instanţe spuneau că este de ajuns doar să ai substanţa în sânge, indiferent de cantitate, de concentraţie, indiferent dacă sunt reziduri, şi fără nicio altă măsurătoare. Pentru instanţele care considerau lucrul ăsta în regulă sau au fost obiectul a nenumărate abuzuri”, a declarat, vineri seară, Vlad Zaha, la Medika Antidrog.
Alte instanţe, potrivit expertului, ”considerau că nu este de ajuns ca substanţele să fie în corp, trebuie să existe şi posibilitatea ca ele să fie capabile să se afecteze capacitatea de a conduce”.
”Deci nu trebuie dovedit fără echivoc, este imposibil, dar trebuie să existe o şansă ca ele chiar să-ţi fi putut afecta capacitatea. Ei, în sfârşit, aceste nelămuriri din toată ţara au ajuns la Curtea Supremă, unde nouă judecători din complet (…) au ajuns la concluzia pe care eu o susţin şi majoritatea specialiştilor o susţin că nu este de ajuns să ai o substanţă în sânge ca să trebuiască să fii condamnat”, a mai declarat Zaha.
Acesta explică faptul că, dacă un diazepam poate avea efect până în 8 ore, el poate fi depistat în sânge până la 48 de ore după ce nu-şi mai face efectul, în cantităţi reziduale.
De asemenea, în cazul cannabisului, efectul dispare în maximum 12 ore, însă pentru consumatorii cronici, chiar după ce se opresc complet, pot fi depistate reziduri de THC în sânge chiar şi la o lună distanţă.
”Ar fi complet nedrept (…) să condamnăm oameni care au fost responsabili şi au aşteptat zile întregi înainte să se urce la volan în cazul substanţelor ilegale, sau care au luat medicamente banale (…) sau iau tratamente importante, tocmai pentru a putea conduce, precum în cazul şoferilor cu deficit de atenţie, cu ADHD”, a main declarart Vlad Zaha.
Acesta a explicat că a trimis instanţei o analiză comparativă internaţională, în special pentru Europa şi America.
”În nicio ţară nu există să fii condamnat pentru simpla prezenţă a unei substanţe în corp, fără măcar o analiză cantitativă de laborator sau fără o expertiză medico-legală. Scopul ambelor sau oricăreia dintre acestea fiind pur şi simplu să nu incrimineze oameni cu reziduri şi particule din consum de orice fel de substanţe de acum zile, săptămâni sau chiar luni”, a mai declarat Zaha.
Acesta a criticat un proiect de lege aflat în Parlament care ar sancţiona simpla prezenţă în organism a unor substanţe: ”Este un proiect nedrept care ar pedepsi oameni nevinovaţi sub pretextul de a prinde oamenii vinovaţi (…) România ar ieşi din orice fel de modele internaţionale de gestionare a consumului de medicamente, de substanţe ilegale”, a mai declarat Zaha.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis, în 27 ianuarie, în cazul infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influeţa substanţelor psihoactive, este necesar să se constatate atât prezenţa în probele biologice a substanţei psihoactive, cât şi dacă aceasta afectează capacitatea de a conduce a autorului faptei. Decizia este obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial.
