Expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Regatul Unit, afirmă că România duce lipsă cronică de programe eficiente de prevenire a consumului de droguri, de reducere a efectelor, dacă prevenţia a eşuat şi de tratare a pacienţilor care au nevoie. În plus, autorităţile nu par să ştie exact ce se întâmplă, întrucât, până recent, pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog scria că vârsta de debut a consumului de droguri este de 13 ani. ”Este o informaţie care nu poate fi adevărată”, afirmă Zaha, precizând că asta ar însemna ca sute de mii de copii de 9-14 ani să consume droguri, ceea ce nu are cum să existe în realitate, România nefiind altfel decât majoritatea ţărilor din jurul ei, unde vârsta medie este de 18 – 20 de ani.
”În România lipsesc cronic, să zic aşa, orice programe de prevenţie făcute după standarde internaţionale, orice programe de reducere a efectelor negative ale consumului în cazul în care prevenţia a ieşuat şi oamenii au început să consume substanţe. Despre tratament s-a mai vorbit aici la dumneavoastră, lipseşte la fel aproape total”, a declarat, vineri seară, expertul criminolog Vlad Zaha, stabilit în Marea Britanie, la Medika Antidrog.
Potrivit acestuia, ”abia acum pare că încep să se pună în mişcare unele rotiţe”, dar ”va mai dura ani de zile până o să ajungem şi în domeniul ăsta la nişte standarde rezonabile”.
”Practic, instituţiile statului şi acţiunile României de prevenire, de gestionare, de tratare, pentru cei care au nevoie, sunt pe nicăieri. În tot acest context, în ultimii 20 de ani, la fiecare 6-7 ani, cât durează o strategie naţională antidrog, consumul de droguri a crescut cu câte 70-80% şi asta în timpul în care statul spunea că face chestii, că previne, că combate, că tratează. Ei bine, nu se întâmplă asta”, a mai declarat expertul.
În legătură cu vârsta de debut a consumului, Vlad Zaha afirmă că a constatat că autorităţile române nu prea ştiu care este adevărul: ”Şi, ca să vă dau un exemplu, astea nu am mai spus-o nicăieri altundeva, pe site-ul Agenţiei Naţionale Antidrog, momentan în mentenanţă, că tocmai s-a desfinţat, apărea această informaţie cum că vârsta medie de debut a consumului de droguri ar fi 13 ani. Prima oară când am văzut informaţia asta, era clar pentru mine că este o informaţie care nu poate fi adevărată”.
Acesta explică faptul că vârsta medie de consum, de debut a consumului de droguri, în Statele Unite este de 18 ani, în Spania este de 20 de ani.
”În toate ţările din jurul nostru nu scade sub 18-20 de ani. Şi am întrebat Agenţia Naţională de Antidrog, oficial, de unde este această vârstă, care însemna practic ca sute de mii de copii de 9, 10, 11, 12 ani să consume droguri, ca vârsta medie să fie de 13 ani. Nu mi s-a răspuns, dar s-a schimbat informaţia pe site-ul Agenţiei Naţională Antidrog şi scrie că vârsta medie de debut a consumului este de 21 de ani. Asta este o schimbare care pur şi simplu ne arată că noi nici instituţional nu prea ştim sau nu prea vrem să transmitem cumva adevărul”, a mai declarat Vlad Zaha.
Potrivit acestuia, România nu este o excepţie în ceea ce priveşte consumul de droguri : ”România nu este o excepţie internaţională, unde copiii de grădiniţă, Doamne fereşte, consumă droguri. Nu se întâmplă asta. Majoritatea consumului de droguri începe în jurul vârstei liceului, spre finalul liceului, începutul facultăţii şi aşa mai departe”.
Vlad Zaha credă că ”lucrurile se înrăutăţesc, în general, în România, în toate aspectele, şi incidenţa consumului, şi a celor care au nevoie de tratament, şi a celor care sunt prinşi de poliţie şi pe lângă problemele eventuale de sănătate pe care le au, au acum şi un dosar penal”.
”Deci toate statisticile cresc. Nu suntem încă într-un punct de o criză reală a drogurilor în care oricine, din orice familie să cunoască pe cineva care are probleme cu substanţele, însă, dacă continuăm cum am continuat în ultimii 20 de ani, vom ajunge acolo destul de repede”, a mai declarart expertul criminolog.
