Sectorul energetic se află într-un moment de criză, de data aceasta declarată, iar deciziile luate de-a lungul anilor și încercările de a rezolva problemele pompieristic, de pe o zi pe alta, în energie nu prea merg, a declarat, luni, la directoarea executivă a Asociației Producătorilor de Energie Electrică – HENRO, Silvia Vlăsceanu.
‘Într-adevăr, suntem într-un moment de criză declarată, de data aceasta, dar momente dificile pentru sectorul energetic au fost în ultimii 35 de ani nenumărate și, fără să arătăm cu degetul cine ar putea să fie, până la urmă, cred că toți o să avem o parte din această vină, plecând de la reorganizarea sistemului energetic, adică a sectorului energetic la modul general, instabilitatea politică și lipsa de predictibilitate. Noi, în energie, avem nevoie de stabilitate, predictibilitate și bine ar fi ca intervențiile să fie limitate și să putem să avem cât mai multă predictibilitate, astfel încât să nu ne trezim în situații dificile, pe care de cele mai multe ori nu le-au creat specialiștii din sector, ci deciziile luate de-a lungul anilor și apoi încercările de a le rezolva așa, pompieristic, de pe o zi pe alta, ceea ce în energie nu prea merge. Adică, pe românește,’cârpeli’ și măsuri din acestea luate în cazuri-limită, nu prea merg’, a spus Vlăsceanu, la conferința ‘Energia în priză’,.
Reprezentanta producătorilor în energie electrică a adăugat că, în continuare, este nevoie de investiții în capacități de producție.
‘Pe măsură ce sursele acestea intermitente s-au dezvoltat și au o pondere din ce în ce mai mare, modelul de piață și formarea prețului nu mai este valabil. Este adevărat că România nu poate să intervină, să vină cu un alt model, pentru că suntem piață interconectată și nu ne-ar ajuta sau nici nu putem să facem acest lucru. Ca și o cifră, înainte sau până să apară sursele intermitente, spuneam că un necesar optim ar fi de un gigawat instalat la un milion de locuitori. Era un model clasic. Noi aveam în anii ‘ 90, cam 22 de milioane de locuitori și vreo 22.000 de megawați instalați, 20 de gigawați, doar în surse clasice – cărbune, hidro și gaze naturale. În acest moment, statistica europeană arată că o cifră rezonabilă, care să-ți dea un confort, nu doar ca și consumator, dar și ca industrie, al unui mix energetic echilibrat, ar fi vreo 2,6 gigawați la un milion de locuitori. Noi suntem pe la 1,2 în clipa de față. Deci, avem nevoie în continuare de investiții în capacități de producție’, a subliniat specialista în energie.
În opinia șefei HENRO, capacitățile de producție a energiei trebuie să fie complementare, iar dezvoltarea celorlalte segmente trebuie realizată concomitent.
‘Într-adevăr, sursele intermitente au o viteză de implementare, dezvoltare și punere în funcțiune mult mai rapidă decât alte surse, precum gazele naturale, cărbunele, hidro și nuclearul. Investițiile trebuie să fie făcute concomitent, nu să se scoată din funcțiune unele capacități. Ele trebuie să fie complementare și nu doar producția. Concomitent, trebuie să fie dezvoltate și celelalte segmente – transportul, distribuția -, pentru că altfel și vedem ce s-a întâmplat. Deși investițiile specifice în eolian și fotovoltaic au scăzut foarte mult față de acum 15 ani, când a fost pus în funcțiune primul parc eolian, în 2011, fotovoltaicul era atunci la vreo două milioane de euro pe megawatt, iar acum este sub 500.000 sau în jur de 500.000. În schimb, au crescut costurile celorlalte echipamente, nu doar turbinele, ci și transformatoarele. Este o cerere de transformatoare de toate puterile, pe măsură ce se dezvoltă sursele regenerabile (…) Și uite așa, per total, costurile rămân ridicate și degeaba dezvoltăm surse de producție din surse regenerabile intermitente, dacă nu venim și cu investițiile în celelalte componente’, a afirmat Silvia Vlăsceanu.
Ziarul Bursa a organizat, luni, cea de-a XIV-a ediție a conferinței ‘Energia în priză’.
