Cel de-al zecelea volum al Seriei Caiete Documentare, intitulat ‘România și Republica Moldova. Parteneriatul pentru UE’, coordonat de Andrei Stoian și Victor Vevera, a fost lansat joi, de Editura Club România, la Biblioteca Centrală Universitară ‘Carol I’, în prezența mai multora dintre autori.
Lucrarea reunește contribuțiile a 90 de experți, decidenți politici, negociatori, reglementatori, conducători ai marilor companii de energie și infrastructură, reprezentanți ai mediului academic, cultural și de afaceri, ai societății civile și ai instituțiilor europene, într-o analiză amplă a parcursului european al Republicii Moldova și a rolului României în acest proces.
Printre cei care au participat cu articole la volum se numără Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei; Cătălin Predoiu, fost viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne; Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European; Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei; Clara Volintiru, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe; Mihai Mîțu, ambasadorul Republicii Moldova în România; Dumitru Alaiba, fost viceprim-ministru al Republicii Moldova; Vasile Pușcaș, fost negociator-șef al României cu Uniunea Europeană; academicienii Ioan-Aurel Pop și Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei; Claudia Nicolae, director-general Agenția Națională de Presă AGERPRES; Ion Sterian, Răsvan Popescu, Bogdan Badea, Corina Popescu și Dan Barna, alături de analiști, diplomați, antreprenori și jurnaliști de pe ambele maluri ale Prutului.
Volumul include și un mesaj al Alteței Sale Regale Principele Radu al României.
Cartea este construită pe șase capitole. Primul pune la dispoziția cititorului corpusul primar al procesului de aderare: cadrul de negociere, Planul de creștere economică de aproape 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025-2027, raportul de țară și evaluarea Comisiei Europene din pachetul de extindere 2025. Al doilea cartografiază triunghiul București-Chișinău-Bruxelles, inclusiv perspectivele Berlinului, Parisului și Washingtonului. Al treilea, cel mai amplu, urmărește drumul de la interconectarea sistemelor la interdependența strategică, pe trei paliere: convergența administrativă și instituțională, interconectarea fizică și digitală, convergența piețelor, a investițiilor și a capitalului. Al patrulea analizează spațiul informațional, cultura și reziliența democratică, inclusiv testul alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025. Al cincilea abordează geopolitica reintegrării și dosarul transnistrean, iar al șaselea analizează opinia publică din Republica Moldova pe baza sondajului ‘Annual Survey 2026 – Republic of Moldova’.
Andrei Stoian, coordonator al volumului, a mulțumit celor 90 de autori ‘pentru că au îmbrățișat ideea’ și au răspuns invitației de a-și spune părerea, adăugând că deși aceștia nu au fost întotdeauna de acord între ei ‘aceasta este partea cea mai frumoasă a cărții pentru că s-a născut un consens din dezacorduri documentate’.
‘Lucrând la această carte am tras o concluzie și încep cu această concluzie: pe Prut există trei unități de măsură, arhitectura de securitate are trei unități de măsură: kilometri, kilovolți și semnături, de aceea vă invit să citiți acest volum în primul rând ca instrument de măsură și abia apoi ca pe o pledoarie. Dacă ar fi să rezum teza volumului pe scurt, ar fi aceasta: integrarea Europeană a Republicii Moldova este cea mai eficientă arhitectură de securitate disponibilă în această parte a Europei și interconectarea este mecanismul ei concret. Știți foarte bine că pe Prut se suprapune flancul estic al NATO și frontiera răsăriteană a Uniunii. Dar dacă vă uitați mai bine, această arhitectură de securitate are forma unei conducte de gaz, unei linii de înaltă tensiune și a unor semnături electronice care sunt valabile pe ambele maluri ale Prutului’, a spus Andrei Stoian, la evenimentul de lansare a volumului.
Victor Vevera, de asemenea coordonator al volumului, aflat în Japonia, a afirmat, într-o intervenție audio, că ‘era momentul să avem un caiet documentar care să se ocupe de problematică în România și Republica Moldova pentru că Republica Moldova e pe parcursul ei către Uniunea Europeană, lucru care îi va aduce alături de noi’.
‘De la Poduri de Flori care însemnau emoția reîntâlnirii cu frații de dincolo de Prut, am ajuns la interconectările strategice și da, mai nou, la aceste poduri digitale pentru că până la urmă faptul că există conexiune digitală, și este un schimb de informații, ne aduce mai aproape de cei care au fost studenți aici, de cei care sunt cetățeni ai României și ai Republicii Moldova, și până la urmă ne contopește într-o singură națiune, pentru că până la urmă, da, comunitatea de limbă și de tradiții este clară, nu va putea fi niciodată depășită, indiferent de interesele geostrategice sau geopolitice, la un moment sau altul’, a transmis Victor Vevera.
Miruna Troncotă, expert în relații internaționale, a aprecizat că volumul ‘a apărut într-un moment foarte potrivit, atât din cum arată acum politica de extindere și deciziile care se așteaptă la Consiliul European din această iarnă, cât și din perspectiva cooperării României și a Moldovei’.
‘Eu am intitulat capitolul meu ‘De partea bună a hărții’. Este chiar titlul unui volum al unei autori originale din Republica Moldova, Cătălina Bălan, a apărut la editura Paralela 45 anul acesta, e un volum mic, și proză și poezie, și metafora ei mi se pare că explică foarte bine unde ar trebui să se plaseze simbolic parteneriatul România – Moldova în contextul integrării europene’, a spus Mirona Troncotă.
Tudor-Dan Ancuța, jurist, analist de politici publice și consilier parlamentar în Bundestagul german, a precizat că în volum a scris despre perspectiva Germaniei pe extindere, și despre relația germano-moldoveană.
‘Unul din punctele principale ale Germaniei în Moldova și în percepția Germaniei asupra Moldovei este că, mai ales după ce a început invazia în 2022 a Rusiei în Ucraina, oamenii au înțeles practic cât de importantă devine Moldova mai ales pentru stabilitatea europeană, pentru că s-au întâlnit cu valul de oameni și de refugiați care au venit din Ucraina către Germania și au realizat că dacă s-ar întâmpla același lucru și cu Moldova, dacă Rusia ar reuși să învingă Ucraina și ar ataca Moldova, ar veni un val similar către România și după aia ulterior către vest, iar acest lucru i-a făcut să regândească un pic cum abordează Moldova. Iar unul din principalele puncte care s-au schimbat este că deodată Germania a devenit unul din cei mai mari susținător ai Republicii Moldova și a extinderii UE către Moldova, ba chiar am observat că, de la an la an, poziția Germaniei se modifică, să zic așa, între ghilimele, în bine pentru Moldova’, a spus Tudor Dan-Ancuța.
El a afirmat că, în urmă cu aproximativ două luni, Germania a arătat că ‘susține aderarea Moldovei inclusiv separat de Ucraina, dacă împreună cu Ucraina nu reușesc să se miște suficient de rapid’.
Directorul general al Agenției Naționale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a amintit de solicitarea mediei din Republica Moldova de informații în limba română ‘pentru a umple golul de știri în limba română, care cumva, oarecum, să contrabalanseze știrile în limba rusă’.
‘Inițial am reacționat destul de rapid la nivelul instituției. S-a creat ceea ce era și în trecut, dar era mai puțin populat, un flux de știri dedicat Republicii Moldova. N-a fost suficient, pentru că nu ăsta era interesul. Interesul era ca AGERPRES să fie în Republica Moldova, să facă știri de acolo, care să fie preluate în media din Republica Moldova. De ce? Pentru că aici ajungem la ceea ce este esențial, unde toate podurile devin ba tehnice, ba fizice, ba concrete, podul informației cred că este cel mai abstract. Și acolo unde instituțiile ajung, mai cu avionul, mai cu trenul, mai cu mașina, informația ajunge în fracțiune de secundă. Ãsta a fost primul exemplu pe care noi l-am văzut la nivelul agenției câteva luni după începerea războiului. Colegul meu, corespondentul de Botoșani, a fost în Republica Moldova, a avut un interviu cu vicepremierul de la acea vreme, care a ocupat și portofoliul Energiei, și a fost acea celebră știre ‘s-ar putea ca anumite sate din Republica Moldova să rămână fără curent’. A fost dovada vie a ceea ce înseamnă o informație și a ceea ce înseamnă un spațiu informațional comun, extrem de necesar. Am regăsit aceeași știre pe un site din Elveția care cita Agenția de presă EFE spaniolă, care cita MoldPress, care cita un interviu AGERPRES. Cam aici este spațiul informațional comun, iar pilonul, pentru că noi îl avem încă România, în Republica Moldova este destul de firav, poate se va întări, este vorba de încredere. O știre care apare pe un portal de încredere este preluată așa cum este, fără a fi rostogolită, fără a fi comentată și fără a fi, până la urmă, segmentată’, a spus Claudia Nicolae.
Directorul general al AGERPRES a mai menționat ‘este nevoie de prezența mediei românești dincolo de Prut pentru a face echipă comună chiar în drumul acesta spre integrare și după’.
Lansarea de la București va fi urmată de evenimente similare programate la Chișinău și la Bruxelles.
***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO
