Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început duminică o vizită în Groenlanda, vasta insulă arctică râvnită de președintele american Donald Trump, relatează AFP.
Șefa executivului european a aterizat sub un soare strălucitor la Nuuk, capitala acestui teritoriu autonom danez, unde va petrece două zile.
Printre punctele de pe agenda vizitei se regăsesc o plimbare cu o navă printre aisberguri, o serie de întâlniri cu premierii groenlandez și danez și semnarea unei declarații comune între UE și Groenlanda.
Pe parcursul vizitei, ea va insista asupra mesajului că existența acestei insule arctice cu statut de teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei trebuie să fie alături de Europa, nu alături de Statele Unite.
‘Ceea ce se întâmplă în Arctica afectează direct restul Europei, iar un parteneriat puternic cu Groenlanda este crucial pentru poziția noastră în regiune’, a subliniat comisarul european pentru parteneriate internaționale, Jozef Síkela, care face parte din delegație.
Veleitățile președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda au declanșat o criză majoră la începutul anului. Uluiți, europenii au văzut deodată cum vechiul lor aliat, pe care se bazează pentru securitatea lor, începe să-i amenințe.
În punctul culminant al crizei președintele american a vorbit inclusiv despre posibilitatea ‘folosirii forței’ pentru a pune mâna pe acest teritoriu important din punct de vedere strategic și de asemenea bogat în resurse minerale, inclusiv pământuri rare, el invocând rațiuni de securitate națională legate de presupuse amenințări din partea Rusiei și Chinei.
Tensiunile au scăzut în intensitate numai după ce a fost creat un grup de lucru format din Danemarca, Groenlanda și Statele Unite, care caută o ieșire durabilă din situația creată de liderul de la Casa Albă.
Au trecut șapte luni de atunci, timp în care europenii nu au încetat să transmită mesaje de solidaritate cu Groenlanda și Danemarca, conștienți fiind că amenințările din partea lui Trump ar putea să reapară în orice clipă.
Aceste declarații sunt completate cu promisiuni de investiții, iar președinta Comisiei Europene este așteptată să anunțe în timpul vizitei un nou pachet de 200 de milioane de euro pentru Groenlanda.
Vizita sa coincide cu începerea exercițiului militar Arctic Shield, la care participă militari din zece țări membre ale NATO, un semnalul care este cu atât mai semnificativ cu cât, deși presiunea americană a devenit mai discretă după vizita din luna mai în Groenlanda a emisarului special al lui Trump, Jeff Landry, această presiune nu a dispărut.
Ca o confirmare a acestui fapt, mediatizarea în luna august a pregătirilor unei companii petroliere americane de a lansa un proiect de explorare și exploatare a hidrocarburilor într-o regiune izolată din estul Groenlandei a reaprins îngrijorările, în timp ce autoritățile locale au respins un prim foraj exploratoriu.
Întrucât pe plan economic depinde în mare măsură de industria sa piscicolă și de Danemarca, guvernul autonom al Groenlandei încearcă în prezent să dezvolte industriile extractive care ar putea contribui la independența sa economică. Până în prezent au fost eliberate aproximativ 135 de permise miniere, dar numai două mine sunt operaționale.
Acesta este domeniul în care UE dorește să joace un rol, oferind sprijin financiar. Bruxelles-ul speră că, prin angajamentele europene pentru investiții, va putea împușca doi iepuri dintr-un foc, adică să creeze o relație de încredere cu Groenlanda și în același timp să diversifice accesul UE la materii prime critice, de care în prezent blocul comunitar depinde în mare măsură de China.
Pe lângă premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și premierul danez, Mette Frederiksen, președinta Comisiei Europene se va întâlni de asemenea cu premierul Insulelor Feroe, Beinir Johannesen, insule care de asemenea sunt un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei.
În paralel, Danemarca, Insulele Feroe și Groenlanda au luni și marți la Nuuk reuniunea lor bianuală privind relațiile din cadrul Regatului Danemarcei.
