România se situează pe poziţia 30, cu 622 de puncte în cadrul Wealth of Nations Index pentru anul 2026, realizat de Warsaw Enterprise Institute. Scorul reflectă dimensiunea economiei private (331 de puncte) şi valoarea serviciilor publice (291 de puncte). Acest indicator sintetizează consumul şi investiţiile private pe cap de locuitor, precum şi valoarea şi calitatea serviciilor publice furnizate de guverne cetăţenilor. ”Acest contrast evidenţiază prăpastia dintre România „privată” şi România „publică” şi explică nemulţumirea românilor faţă de politicieni”, notează autorii raportului.
Scorul din 2026 comparativ cu anii anteriori
“Evoluţia României poate părea surprinzătoare pentru cei familiarizaţi cu disputele politice interne din ţară şi cu nemulţumirea larg răspândită a populaţiei faţă de clasa politică, se arată în raport”, care consemnează că “prima surpriză este îmbunătăţirea scorului cu 8 puncte faţă de ediţia din 2025 (de la 614 la 622 de puncte)”.
“Acest lucru s-a produs în pofida încetinirii creşterii economice, a deteriorării situaţiei finanţelor publice şi a unei perioade îndelungate marcate de alegeri, ingerinţe externe şi o criză constituţională. România s-a clasat imediat după Polonia, iar ambele ţări au urcat câte o poziţie în clasament pe fondul rezultatelor slabe ale Cehiei, al cărei scor în WNI a scăzut de la 638 la 620 de puncte.
Îmbunătăţirea indicelui României faţă de anul precedent se datorează componentei sale private, care a crescut de la 320 la 331 de puncte, compensând astfel uşoara scădere la capitolul “Eficienţa cheltuielilor publice”, de la 294 la 291 de puncte.
O altă surpriză poate fi îmbunătăţirea, de la 0,62 la 0,63 a indicatorului care măsoară beneficiile pe care Guvernul le oferă cetăţenilor în şapte domenii-cheie.
În aceeaşi perioadă, creşterea componentei economiei private pe cap de locuitor a fost şi mai impresionantă (+56%), contrastând cu avansul relativ modest al valorii cheltuielilor publice (+8%).
Contribuţia cheltuielilor publice la WNI
“Acest contrast evidenţiază prăpastia dintre România “privată” şi România “publică” şi explică nemulţumirea românilor faţă de politicienii aflaţi la conducerea statului”, notează documentul.
Indicele valorii cheltuielilor publice a crescut doar marginal în ultimul deceniu, de la 0,59 în 2015 la 0,63 în 2026, şi este cel mai scăzut din întreaga Europă (cea mai apropiată este Bulgaria, cu 0,64). La nivelul celor 40 de ţări analizate, România ocupă locul 34.
Eficienţa cheltuielilor publice din România este sub media calculată pentru cele 40 de state în toate cele şapte componente ale indicatorului. Media României este trasă în jos de rezultatele foarte slabe în domeniul protecţiei mediului (0,50) şi al sănătăţii (0,51), precum şi de performanţele mediocre în educaţie (0,59) şi în ceea ce priveşte capacitatea militară (0,60).
În ultimul deceniu, cea mai mare îmbunătăţire a fost înregistrată în domeniul infrastructurii şi transportului public, unde indicatorul a crescut de la 0,65 la 0,79, un nivel foarte apropiat de media grupului analizat, media grupului fiind de 0,80.
Cu toate acestea, calitatea educaţiei şi a învăţământului superior s-a deteriorat (cu -0,09, respectiv -0,01), ceea ce reprezintă un motiv de îngrijorare pentru viitor.
Contribuţia sectorului privat la WNI
Deşi economia privată se descurcă bine şi a înregistrat progrese semnificative în ultimul deceniu, România se situează în continuare sub medie în ceea ce priveşte dimensiunea economiei private pe cap de locuitor.
Ţara se află exact la mijlocul clasamentului celor 40 de state analizate (locul 20), dar – în mod surprinzător – ocupă primul loc între ţările din Europa Centrală şi de Est.
“Aceste rezultate relative se datorează în principal eforturilor sectorului privat şi nu sprijinului oferit de sectorul public. Persistenţa turbulenţelor politice ar putea pune în pericol realizările obţinute cu dificultate în ultimii ani”, remarcă raportul.
