Comisia Europeană vrea o agricultură bine împământenită atât în politicile pentru zonele rurale, cât și în cele privind competitivitatea, a declarat directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene, Elisabeth Werner, la Conferința Națională AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată joi, la București, de Clubul Fermierilor Români.
Vorbind despre propunerea Uniunii Europene pentru fondurile destinate agriculturii pe perioada 2028-2034, Elisabeth Werner a menționat că, în februarie 2025, Comisia a adoptat bugetul ‘într-o manieră integrată’.
‘Nu este vorba doar despre agricultură, este vorba despre inputurile de care are nevoie fermierul și, desigur, despre capacitatea de procesare. (…) Vrem să vedem agricultura bine împământenită în politicile pentru zonele rurale și în politicile pentru competitivitate, desigur, fiind un sector extrem de important pentru economie’, a spus directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Potrivit oficialului de la Bruxelles, viitoarea politică agricolă va acoperi mai multe zone de politici.
‘Elementul cheie este să creăm sinergii între diferite instrumente de finanțare și să ne gândim într-o manieră mai holistică și integrată, să putem combina finanțări, zone de politici de programare împreună, pentru ca să funcționeze mai bine una cu cealaltă. (…) Ideea este să avem reformele necesare, investițiile și, desigur, suportul pe venit pentru fermierii care lucrează împreună’, a adăugat Elisabeth Werner.
Aceasta a precizat că suma alocată în propunerea Comisiei este de 16,5 miliarde de euro, dar care ar putea completată cu alte sume.
‘Comisarul Hansen (Christophe Hansen, Comisarul European pentru Agricultură – n.r.) a menționat deja, vor fi 10% care se duc în zonele rurale, adică 3,9 miliarde euro pentru România. Există posibilitatea să programăm de la bun început o altă sumă de 3,8 miliarde euro ca să servească zonelor agricole și rurale. Deci, luate împreună, aceste trei anvelope vor permite să avem mai mulți bani disponibili decât a fost alocat inițial în politica agricolă comună pentru România’, a explicat directorul general pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.
Potrivit oficialului, Comisia Europeană pune accent pe trei priorități: creșterea suportului financiar pentru tinerii fermieri, ‘cu pachete de start-up care să includă și partea de consiliere, și partea de investiții’; suport pentru fermieri în privința schimbărilor climaterice și a perturbărilor financiare din piață; fonduri dedicate pentru cercetare și inovații în domeniul fertilizatorilor, al îngrășămintelor și pentru sănătatea animalelor.
României i-au fost alocate 16,574 miliarde de euro din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, care va contura o politică agricolă comună (PAC) capabilă să răspundă nevoilor fermierilor și ale zonelor rurale din întreaga Uniune. În temeiul propunerii Comisiei privind Fondul pentru parteneriatele naționale și regionale (865 de miliarde euro), se asigură un minim de 300 de miliarde euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor (293,7 miliarde euro) și pentru intervenții în caz de perturbări ale pieței (6,3 miliarde euro).
Pe lângă acest buget minim, statele membre vor avea acces la mai multe fonduri pentru a sprijini zonele rurale și sectorul agricol.
Reforma Politicii Agricole Comune pentru perioada 2028-2034, securitatea lanțului agroalimentar pe Flancul Estic al UE și NATO, finanțarea fermelor, digitalizarea și înnoirea generațională se numără printre temele Conferinței Naționale AGRI4FUTURE: România – Obiectiv 2035, organizată joi, la București, de Clubul Fermierilor Români.
Evenimentul reunește reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, ai organizațiilor financiare, ai mediului de afaceri și ai sectorului agricol, pentru a discuta perspectivele agriculturii românești în contextul negocierilor privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
