Întâlnirea dintre Xi şi Lavrov a avut loc la o zi după ce Trump şi-a schimbat abordarea faţă de Kremlin şi după câteva zile în care şi-a exprimat public frustrarea faţă de preşedintele rus Vladimir Putin cu privire la continuarea bombardamentelor ruse în Ucraina, aminteşte agenţia de presă spaniolă.
În acest context, Xi a cerut ca Rusia şi China “să-şi consolideze sprijinul reciproc şi cooperarea” pe platforme internaţionale precum Organizaţia de Cooperare de la Shanghai (SCO) şi a subliniat importanţa “protejării intereselor de securitate şi dezvoltare” ale ambelor ţări, potrivit Agerpres.
Cele două state ar trebui, de asemenea, “să unească ţările din Sudul Global şi să promoveze dezvoltarea ordinii internaţionale într-o direcţie mai dreaptă şi mai rezonabilă”.
Preşedintele chinez l-a numit pe Lavrov “un vechi prieten al poporului chinez”, a relatat agenţia de presă rusă Sputnik pe reţeaua de socializare chineză Weibo.
Xi a menţionat, de asemenea, că ministerele de externe chinez şi rus “ar trebui să continue să implementeze eficient” consensul la care s-a ajuns între el şi Putin, ale căror naţiuni şi-au consolidat legăturile în ultimii ani.
La întrevedere au fost abordate totodată “diverse probleme legate de contactele politice bilaterale la nivel înalt”, inclusiv viitoarea vizită a lui Putin în China, şeful statului rus urmând să participe la parada din 3 septembrie de la Beijing, care marchează împlinirea a 80 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a relatat publicaţia rusă Ruptly, tot pe Weibo.
Întâlnirea bilaterală dintre Xi şi Lavrov a avut loc pe marginea reuniunii miniştrilor de externe ai SCO, supranumită “NATO asiatic”, care începe marţi în oraşul Tianjin, la aproximativ 130 de kilometri de capitala chineză.
SCO este formată din 10 ţări, între care China, Rusia, Iran, India şi Pakistan, şi îşi propune să acţioneze ca o contrapondere faţă de organizaţiile occidentale şi să consolideze cooperarea în materie de politică, securitate şi comerţ, aminteşte AFP.
Înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Xi şi Putin şi-au proclamat “prietenia fără limite” la Beijing, iar de atunci, China a menţinut o poziţie ambiguă faţă de război: a cerut respectarea integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor, inclusiv a Ucrainei, cerând în acelaşi timp ca “preocupările de securitate” ale tuturor părţilor să fie abordate, referindu-se la Moscova.
Occidentul a acuzat în repetate rânduri China că susţine efortul de război rusesc, lucru pe care Beijingul îl neagă, aminteşte EFE.
