Liderul de la Kiev s-a exprimat printr-o legătură video în faţa unei conferinţe care marca 50 de ani de la Declaraţia de la Helsinki – un acord istoric între Occident şi blocul estic, semnat în 1975, prin care se garanta inviolabilitatea frontierelor, principiu încălcat de Rusia prin invadarea Ucrainei.
“Cred că Rusia poate fi presată să pună capăt acestui război. Ea este cea care l-a început şi poate fi constrânsă să îl încheie”, a spus Zelenski, la câteva ore după un nou atac rusesc cu drone şi rachete asupra Kievului, soldat cu cel puţin şase morţi.
“Dacă însă lumea nu urmăreşte o schimbare de regim în Rusia, asta înseamnă că chiar şi după sfârşitul războiului Moscova va continua să încerce să destabilizeze ţările vecine”, a avertizat preşedintele ucrainean.
El a pledat şi pentru confiscarea activelor ruseşti şi a dat asigurări că le este recunoscător “tuturor celor care aplică sancţiuni împotriva Rusiei şi pregătesc altele”, adăugând însă: “trebuie să blocăm complet maşinăria de război rusă, să îi oprim industria de armament, să îi limităm profiturile energetice şi în sfârşit să folosim toate activele ruseşti blocate, inclusiv averile produse prin corupţie, pentru a apăra lumea împotriva agresiunii ruse”.
“Este vremea să confiscăm averile ruseşti, nu doar să le blocăm; să le confiscăm şi să le folosim în slujba păcii, nu a războiului”, a insistat Zelenski.
El şi-a încheiat intervenţia exprimându-şi siguranţa că “va veni o zi când Ucraina va trăi în pace (…), o vreme în care Rusia va fi constrânsă să îşi recunoască adevăratele graniţe. Acea zi va veni, deoarece Europa rămâne unită”.
La evenimentul deschis de preşedinta Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Elina Valtonen, şefă a diplomaţiei finlandeze, au participat şi alţi invitaţi de primă mărime, printre care secretarul general al ONU, Antonio Guterres, sau înaltul comisar al Naţiunilor Unite pentru drepturile omului, Volker Turk.
Este reprezentată şi Rusia, dar nu la nivel înalt, conform anunţului făcut săptămâna trecută de purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova.
Actul Final de la Helsinki, semnat la 1 august 1975 în capitala Finlandei de 35 de ţări, printre care Uniunea Sovietică şi Statele Unite, a dus la înfiinţarea OSCE, organizaţie din care fac parte în prezent 57 de state. Printre principiile esenţiale înscrise în acest document se numără suveranitatea statelor, nerecurgerea la forţă sau la ameninţarea cu forţa şi inviolabilitatea frontierelor, reaminteşte AFP.
Ucraina cere în prezent, fără succes, excluderea Rusiei din OSCE. În iulie anul trecut, Moscova şi-a suspendat participarea la Adunarea Parlamentară a organizaţiei, însă Rusia figurează în continuare ca stat membru pe site-ul oficial al OSCE.
