“Astăzi, în timp ce planează îndoieli asupra continuării sprijinului american pentru Europa, este cu atât mai important să ne consolidăm cooperarea şi coordonarea în cadrul UE şi NATO, dar şi în relaţiile noastre directe”, a afirmat el, în contextul în care SUA şi-au suspendat livrările de anumite tipuri de arme pentru Ucraina.
În cursul zilei, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, apreciase că această suspendare constituie un “mesaj clar care ne invită să ne întărim propria susţinere”.
Trebuie “crescute capacităţile noastre de apărare europene, nu doar la nivelul Uniunii Europene, ci şi la nivel continental”, a adăugat ea.
Împreună cu şefa guvernului danez, Mette Frederiksen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, Ursula von der Leyen s-a întâlnit cu preşedintele ucrainean în cursul după-amiezii.
Zelenski, care a sosit la Aarhus (vest) la miezul zilei, a spus că speră să discute cu Donald Trump “mâine sau în zilele următoare”.
Preşedintele american Donald Trump urma să aibă loc o convorbire telefonică joi cu omologul său rus Vladimir Putin.
“Nu ştiu dacă ei au multe idei în comun, subiecte comune de discutat, căci sunt persoane diferite”, a remarcat liderul ucrainean, amintind “că susţine încă de la început ideea încetării necondiţionate a focului propusă de preşedintele Trump”.
Anterior, şefa guvernului danez subliniase importanţa unei intensificări a eforturilor europene. “Nu cred niciun moment că Putin are intenţia să se oprească la Ucraina, trebuie deci să punem Ucraina în cea mai bună poziţie posibilă”, a afirmat ea.
Premierul danez a spus că intenţionează să crească sprijinul militar pentru Kiev, evocând că “Ucraina luptă pentru fiecare dintre noi”.
Sosirea preşedintelui Zelenski în Danemarca survine într-un moment în care Washingtonul a anunţat sistarea livrărilor unor tipuri de arme pentru Ucraina, în special – potrivit media – muniţii pentru sistemele antiaeriene Patriot, oficial din cauza unei preocupări faţă de scăderea stocurilor în SUA.
Aceasta este o nouă lovitură dură pentru Kiev în timp ce Rusia îşi intensifică atacurile sângeroase şi în absenţa progreselor diplomatice pentru reglementarea conflictului.
“Dacă există goluri (în livrări), va trebui să le completăm”, a apreciat Frederiksen, unul dintre cei mai fervenţi susţinători europeni ai Ucrainei în faţa invaziei ruse.
La sosirea sa în Danemarca, Volodimir Zelenski a anunţat că Ucraina a semnat un acord cu societatea americană Swift Beat pentru producţia de drone destinate armatei ucrainene.
Acest joint venture “prevede să producă sute de mii de drone chiar în acest an, cu posibilitatea de a creşte considerabil producţia în cursul anului următor”, a scris el pe X.
Securitatea este una din priorităţile preşedinţiei semestriale la Consiliul UE a Danemarcei, care intenţionează de asemenea să facă să avanseze procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.
“Ucraina face parte din familia noastră europeană şi a fost foarte important pentru noi că preşedintele Zelenski a putut să ni se alăture aici, astăzi, la Aarhus. Familia noastră europeană nu ar fi completă fără prezenţa sa”, a declarat Mette Frederiksen.
Aderarea este un dosar “foarte important pentru noi”, a asigurat ministrul danez al afacerilor europene, Marie Bjerre, care declarase anterior că ucrainenii sunt “pregătiţi” pentru această procedură de aderare.
“Noi căutăm în continuare să înlăturăm rezistenţa Ungariei”, a explicat ea.
Volodimir Zelenski s-a declarat pregătit să deschidă trei capitole de negocieri cu UE, dar “blocaje politice subzistă, pur politice”, a indicat acesta pe platforma X.
Lansată după declanşarea invaziei ruse, procedura de aderare a Ucrainei la UE s-a oprit de mai multe luni, blocată de Ungaria premierului Viktor Orban.
Liderul ungar, care îşi cultivă apropierea de Vladimir Putin, susţine că o aderare a Ucrainei la UE ar “ruina” blocul european.
El îngheaţă de fapt procesul de aderare, făcând uz de dreptul său de veto.
În cursul preşedinţiei sale, Danemarca vrea să facă să avanseze planul european prezentat în martie pentru a creşte capacităţile militare ale ţărilor din UE, prin proceduri de facilitare şi de împrumuturi puse la dispoziţia statelor pentru a finanţa investiţiile în industria europeană de apărare.
Ţările scandinave şi-au crescut considerabil cheltuielile de apărare, care depăşesc în prezent 3% din PIB.
