Zi decisivă la CCR: Condamnații fugari află dacă primesc un spor de pedeapsă

Sorin Oprescu, Alina Bica, Mario Iorgulescu, Paul de România, Dragoş Săvulescu sunt doar câteva nume de pe lista persoanelor condamnate definitiv în România care au reuşit să plece din ţară pentru a scăpa de închisoare. Italia şi Grecia sunt ţările preferate de fugarii condamnaţi.

ICCJ a atacat la CCR Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, adoptată de Camera Deputaţilor pe 29 noiembrie 2023, care prevede că persoanele condamnate definitiv care nu se prezintă în termen de şapte zile la Poliţie pentru a fi încarcerate vor fi considerate evadate şi riscă o pedeapsă între 6 luni şi 3 ani.

În opinia Înaltei Curţi, prin această lege s-ar încălca dreptul la un proces echitabil şi cel la libertate individuală.

  • „Evadarea din starea legală de reţinere sau de deţinere se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. Când evadarea este săvârşită prin folosire de violenţe sau arme, pedeapsa este închisoarea de la un an la cinci ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Se consideră evadare: a) neprezentarea nejustificată a persoanei condamnate la locul de deţinere, la expirarea perioadei în care s-a aflat legal în stare de libertate; b) părăsirea, fără autorizare, de către persoana condamnată, a locului de muncă, aflat în exteriorul locului de deţinere; c) încălcarea de către persoana aflată în arest la domiciliu a obligaţiei de a nu părăsi imobilul ori nerespectarea de către aceasta a itinerarului sau condiţiilor de deplasare, stabilite potrivit legii. Se consideră evadare şi fapta persoanei condamnate la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se prezenta la organul de poliţie în vederea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei în termen de 7 zile de la data la care a rămas definitivă hotărârea prin care s-a dispus executarea pedepsei”, prevede proiectul de lege.

Pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării, mai stipulează actul normativ.

Alte puncte pe agenda ședinței CCR

Curtea Constituţională urmează să dezbată, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătoreşti. Şeful statului invocă în sesizare, printre altele, condiţiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta şi normele de administrare şi conservare a arhivei notariale. De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR „instituie un privilegiu pentru executorii judecătoreşti asociaţi, în detrimentul celor neasociaţi”.  Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătoreşti. Mai sunt, de asemenea, abordate şi normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condiţiile de angajare a acestuia.

CCR va discuta, marţi, și sesizarea depusă de USR şi Forţa Dreptei în legătură cu Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 27/2011 privind transporturile rutiere. Parlamentarii USR şi Forţa Dreptei au atacat la CCR legea pe motiv că este amânată, încă o dată, liberalizarea reală a transportului rutier de persoane pentru a fi apărate „interesele mafiei protejate politic”. Ei au invocat cinci încălcări ale prevederilor constituţionale, printre care încălcarea principiului libertăţii economice, încălcarea principiului egalităţii în drepturi şi încălcarea obligaţiei statului de protecţie a libertăţii comerţului şi a concurenţei loiale.

Curtea Constituţională a României (CCR) urmează să discute, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis în legătură cu modificarea articolului 24 alineatul 3 din Legea fondului funciar. Actul normativ, trimis pe 19 iulie la CCR, introduce în categoria construcţiilor pentru care Comisia judeţeană de fond funciar va putea emite, la cerere, titluri de proprietate a construcţiilor edificate şi de fostele întreprinderi agricole de stat, de fostele societăţi comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, de fostele staţiuni de maşini agricole, precum şi a celor edificate de fostele cooperative meşteşugăreşti.

Google va folosi energie nucleară

Amenințată de Belarus, poate Polonia să suspende dreptul la azil?