O eventuală retrogradare a ratingului suveran al României sub categoria recomandată investițiilor ar limita semnificativ baza de investitori și ar putea determina creșterea costurilor de finanțare, în condițiile în care statul are în continuare un necesar ridicat de împrumuturi, a declarat joi Bogdan Zincă, șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Management al Datoriei Publice și Fluxurilor de Trezorerie din Ministerul Finanțelor, la conferința ‘România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne’.
‘Pentru investitorii internaționali, care în continuare dețin o pondere destul de importantă, aproape 17% din titlurile emise pe piața internă, posibilitățile lor de investire sunt foarte diverse. Un fond de investiții din America poate să cumpere și în România, și Polonia, și Cehia, oriunde în zonă, le este foarte ușor și atunci ei fac aceste analize în mod constant. Ce ar însemna un downgrade în cazul României? În primul rând ne-am limita foarte mult baza de investitori’, a explicat Zincă.
Acesta a atras atenția că unele fonduri de investiții și fonduri de pensii au restricții privind achiziționarea titlurilor cu rating inferior categoriei investment grade, astfel încât o retrogradare ar putea provoca inclusiv vânzări de obligațiuni românești și majorarea randamentelor solicitate de investitori.
‘România este un emitent consacrat, emitem în mod constant datorie pe piețele internaționale, avem în continuare un necesar ridicat de finanțare, dar în scădere’, a afirmat reprezentantul Ministerului Finanțelor.
Zincă a precizat că Ministerul Finanțelor urmărește reducerea dependenței de investitorii nerezidenți, în condițiile în care valoarea emisiunilor de euroobligațiuni este estimată să scadă de la aproximativ 15 miliarde de euro anul trecut la 10 miliarde de euro în acest an și la circa șase miliarde de euro anul viitor.
El a subliniat că ratingul suveran influențează nu doar costurile de finanțare ale statului, ci și condițiile în care companiile și autoritățile locale din România pot obține împrumuturi.
‘Este foarte greu ca o companie care operează în România sau o municipalitate, indiferent cât de bună ar fi situația financiară, să aibă un rating peste ratingul de țară’, a explicat Zincă.
În ceea ce privește perspectivele ratingului suveran, acesta a arătat că execuția bugetară pentru anul 2026 și elaborarea unui buget realist pentru 2027 sunt elemente importante pentru menținerea încrederii agențiilor de rating.
Totodată, Zincă a atras atenția că procesul de consolidare fiscală va trebui continuat și în 2028. Acesta a precizat, la începutul intervenției, că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Finanțelor.
La rândul său, Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a atras atenția că o serie de companii au amânat proiecte de investiții, pe fondul pierderii încrederii și al lipsei de predictibilitate, deși dispun de lichidități.
Potrivit acesteia, directorii companiilor multinaționale din România concurează anual cu reprezentanții altor țări în care operează grupurile respective pentru obținerea finanțării necesare dezvoltării capacităților de producție. În luarea deciziilor de investiții sunt analizate atât perspectivele macroeconomice și profitabilitatea proiectelor, cât și durata necesară realizării acestora.
Băndilă a arătat că 88% dintre companiile chestionate de organizație indică birocrația drept una dintre principalele probleme cu care se confruntă, în timp ce predictibilitatea rămâne o preocupare esențială pentru investitori.
Reprezentanta FIC a precizat că amânarea investițiilor afectează mai multe sectoare economice, inclusiv comerțul și domeniul farmaceutic, iar reluarea proiectelor de extindere a capacităților de producție ar reprezenta un semnal al revenirii încrederii în economia românească.
Conferința ‘România sub lupă – Economia românească între presiuni globale și decizii interne’ este organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din București, cu Banca Transilvania în calitate de partener oficial și AGERPRES ca partener media.
