Ea a subliniat importanţa educaţiei şi a campaniilor de conştientizare.
„Informarea corectă, prevenţia, controalele periodice, precum şi diagnosticul precoce şi terapiile adecvate sunt armele cele mai importante în combaterea cu acestei boli”, a evidenţiat dr. Daniela Zob, citată într-un comunicat al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, remis miercuri AGERPRES.
Potrivit medicului urolog Osama Salloum, mortalitatea din cauza cancerului de prostată în România este „alarmantă”, peste 30%, în condiţiile în care în ţări cu programe active de screening aceasta este sub 10%.
„De ce această discrepanţă? Pentru că în România nu avem un program naţional de screening pentru cancerul de prostată. Nu există invitaţii trimise automat bărbaţilor de peste 50 de ani. Nu există trasee clare pentru testare, urmărire şi tratament precoce. Totul rămâne la iniţiativa pacientului sau, mai grav, la întâmplare”, a explicat medicul.
Conform statisticilor prezentate în comunicatul citat, în multe ţări dezvoltate, rata de supravieţuire la 5 ani depăşeşte 90%, însă în România mulţi pacienţi ajung la medic în stadii avansate, când opţiunile de tratament sunt limitate.
Cancerul de prostată este cel mai frecvent tip de cancer la bărbaţii din România, urmat de cancerul pulmonar.
În fiecare an, pe data de 11 iunie, este marcată Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului de Prostată, o iniţiativă care urmăreşte creşterea gradului de conştientizare privind importanţa depistării precoce, prevenţiei şi tratamentului.
Conform datelor, în România, sunt înregistrate anual 10.442 de cazuri noi de cancer de prostată şi 2.854 de decese.
„Cu 39.525 de pacienţi activi în România, cancerul de prostată nu este o statistică, este o criză de care trebuie să avem grijă. Discuţiile deschise cu medicul de familie sau urologul şi efectuarea regulată a testului PSA şi a tuşeului rectal, mai ales după vârsta de 50 de ani, sunt esenţiale pentru depistarea precoce a cancerului de prostată şi pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Boala apare la bărbaţi în glanda prostatică, situată sub vezica urinară. Deşi în multe cazuri, cancerul de prostată evoluează lent şi nu provoacă simptome evidente pentru ani de zile, există forme agresive care pot produce metastaze, în special la nivel osos.
Printre factorii de risc se numără vârsta (peste 65 de ani), istoricul familial de cancer de prostată, mutaţiile genetice precum BRCA2, obezitatea şi lipsa activităţii fizice.
Diagnosticul cancerului de prostată se realizează prin testul PSA, tuşeu rectal, imagistică prin rezonanţă magnetică şi biopsie. Tratamentul variază în funcţie de stadiul bolii şi include supravegherea activă, intervenţia chirurgicală, radioterapia, hormonoterapia şi, în unele cazuri, chimioterapia şi terapiile ţintite.
Potrivit specialiştilor, cancerul de prostată poate evolua fără simptome, multe cazuri sunt descoperite întâmplător, în urma unor controale de rutină.
Riscul creşte semnificativ după vârsta de 65 de ani. De asemenea, un istoric familial de cancer de prostată dublează riscul de a dezvolta boala.
PSA (antigenul specific prostatic) este o analiză de sânge simplă, dar extrem de utilă pentru depistarea precoce a bolii.
Există forme agresive care pot metastaza rapid, nu toate cancerele de prostată sunt lente. Unele evoluează rapid şi se pot răspândi, mai ales la nivel osos, necesitând tratament imediat.
Alimentaţia echilibrată, exerciţiul fizic regulat şi evitarea obezităţii pot reduce riscul de apariţie a cancerului de prostată sau pot îmbunătăţi evoluţia bolii.
