„Luna noiembrie este recunoscută la nivel global ca Luna de Conştientizare a Epilepsiei, o ocazie importantă pentru a distribui informaţii despre această afecţiune neurologică des întâlnită şi pentru a sprijini persoanele afectate de epilepsie. Cu acest prilej, Asociaţia Pacienţilor cu Epilepsie din România militează activ pentru acces echitabil la diagnostic, tratament şi îngrijire medicală de calitate, pentru o legislaţie adecvată care să garanteze drepturile omului şi pentru combaterea stigmei asociate acestei boli, încurajând persoanele cu epilepsie să trăiască la potenţialul lor maxim”, se arată într-un comunicat de presă al asociaţiei remis vineri AGERPRES.
Potrivit sursei citate, ASPERO organizează un eveniment online pe 12 noiembrie adresat persoanelor cu această afecţiune sau alte forme de epilepsie, aparţinătorilor, dar şi profesioniştilor.
Sindromul Lennox-Gastaut se manifestă prin episoade frecvente de convulsii, întârzierea dezvoltării şi dificultăţi cognitive, având un impact profund asupra vieţii pacienţilor şi familiilor acestora. Aproximativ 3-4% dintre copiii cu epilepsie sunt diagnosticaţi cu LGS, iar sindromul afectează 1-2% din întreaga populaţie diagnosticată cu epilepsie.
Sindromul Lennox-Gastaut
Debutul sindromului are loc, de obicei, între 2 şi 7 ani şi se manifestă prin multiple tipuri de crize epileptice. Cauzele LGS pot fi genetice, structurale sau rezultatul traumei, infecţiilor sau al altor afecţiuni.
„Sindromul Lennox-Gastaut este o boală rară care pune limite în viaţa pacienţilor, atât prin crizele de epilepsie, cât şi prin retardul mental, şi pentru care până în momentul actual nu există vindecare. Cu toate acestea, diagnosticul rapid şi tratamentul precoce pot îmbunătăţi calitatea vieţii”, afirmă sursa citată.
Potrivit estimărilor, 70% – 80% dintre persoanele afectate se confruntă cu LGS simptomatic, atunci când boala are o cauză identificabilă.
Copiii, adolescenţii şi adulţii cu sindrom Lennox-Gastaut au mai multe tipuri de crize care includ crize tonice, absenţe atipice, crize atonice, convulsii mioclonice, convulsii tonico-clonice generalizate, spasme infantile, status epileptic non-convulsivant (SENC).
Sindromul Lennox-Gastaut poate fi cauzat de o varietate de afecţiuni, inclusiv malformaţii ale creierului, scleroza tuberoasă, suferinţa hipoxic-ischemică perinatală, traumatism grav la cap în perioada primei copilării, infecţia sistemului nervos central, genetică sau degenerativă.
„70% dintre copii vor prezenta întârziere cognitivă la diagnostic şi mai mult de 50% prezintă afectarea concomitentă a comportamentului, cu hiperactivitate, atacuri de furie şi agresivitate. Alte comorbidităţi frecvent întâlnite sunt tulburările de somn, tulburări gastrointestinale, tulburări respiratorii, probleme ortopedice, afectare motorie (paralizie cerebrală) şi tulburări de spectru autist. Rata de mortalitate este de 5% şi pacienţii cu LGS pot prezenta o moarte prematură. Aceasta se datorează morţii subite în somn întâlnite în epilepsie, status epileptic, traumatisme după crize atone sau patologii cerebrale asociate”, se arată în comunicat.
