Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor se desfășoară la 12 iunie 2026, sub sloganul ‘Red card to child labour: Fair play for children, decent work for adults’, conform https://www.ilo.org/.
Între acțiunile menite să însoțească sloganul din 2026 al acestei zile, se numără: educația de calitate; protecția socială universală, munca decentă și mijloace de trai adecvate pentru adulți; legi mai stricte și aplicarea acestora; sisteme mai bune de date și monitorizare; acțiuni responsabile în agricultură și în lanțurile de aprovizionare.
În ciuda progreselor înregistrate de-a lungul anilor, în încercarea de a combate exploatarea prin muncă a copiilor, 138 de milioane de copii sunt încă victime ale acestei forme de exploatare la nivel mondial, incluzând aproape 54 de milioane de forme periculoase de muncă. În spatele acestor cifre se află copii care ar trebui să învețe, să se joace și să crească în siguranță și familii care au nevoie de locuri de muncă decente, mijloace de trai adecvate și o protecție mai puternică, mai arată sursa citată.
Cu ocazia Zilei mondiale împotriva exploatării prin muncă a copiilor în 2026 a avut loc și cea de-a șasea Conferință Globală privind eliminarea muncii forțate a copiilor, desfășurată la Marrakech, în luna februarie a acestui an. În cadrul Conferinței s-a reafirmat nevoia urgentă de a accelera acțiunile și de a transpune angajamentele în rezultate concrete. Cadrul Global de Acțiune de la Marrakech împotriva muncii forțate a copiilor oferă o foaie de parcurs concretă și indicatori pentru combaterea acestei forme de exploatare, prin răspunsuri integrate care abordează cauzele profunde și protejează drepturile fiecărui copil, se mai arată pe https://www.ilo.org/.
Ziua mondială împotriva exploatării prin muncă a copiilor a fost lansată de către Organizația Internațională a Muncii (OIM) în 2002. Anual, ziua de 12 iunie este dedicată combaterii exploatării prin muncă a copiilor, pentru a atrage atenția asupra extinderii globale a fenomenului și asupra eforturilor necesare pentru a îl elimina, scrie site-ul https://www.un.org/.
În iulie 2019, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care declara 2021 Anul internațional pentru eliminarea exploatării prin muncă a copiilor și a cerut Organizației Internaționale a Muncii să preia conducerea în implementarea sa. În 2022, în cadrul celei de-a 5-a Conferințe globale privind eliminarea muncii forțate a copiilor, a fost adoptat Apelul la acțiune de la Durban, scrie https://www.un.org/.
***
Africa se află pe primul loc atât în ceea ce privește procentul de copii exploatați prin muncă: o cincime, adică 72 de milioane de copii. Asia și Pacificul ocupă locul al doilea, cu 7%, adică 62 de milioane de copii, scrie https://www.un.org/.
Cei mai mulți copii exploatați prin muncă au fost identificați în principal în agricultură (71%), incluzând pescuitul, silvicultura, creșterea animalelor și acvacultura.
Eliminarea oricărei forme de muncă în rândul copiilor, până în 2025, a fost și unul dintre obiectivele incluse pe Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU (2015).
Exploatarea prin muncă a copiilor este definită ca o muncă periculoasă pentru sănătatea, educația, dezvoltarea fizică sau mentală a copilului. Munca copiilor cuprinde diverse sectoare, inclusiv agricultura, industria prelucrătoare, industria extractivă și mineritul, precum și serviciile domestice. Adesea, copiii exploatați prin muncă sunt prinși într-un ciclu vicios al sărăciei, conform https://childhub.org/.
Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Copilului, ratificată de aproape toate țările din lume, include prevederi explicite împotriva exploatării economice a copiilor. Articolul 32 al Convenției interzice acea muncă ce interferează cu educația unui copil sau care este dăunătoare pentru dezvoltarea copilului. Articolul prevede ca părțile semnatare să stabilească o vârstă minimă pentru ocuparea forței de muncă, să definească orele și condițiile pentru angajarea acceptabilă a tinerilor și să creeze mecanisme de implementare care să asigure respectarea acestor norme de către toți actorii relevanți.
Cele mai grave forme de exploatare prin muncă a copiilor implică sclavia, separarea de familiile lor, expunerea la pericole și boli grave, faptul că sunt lăsați să se descurce singuri pe străzile orașelor mari – adesea la o vârstă foarte fragedă. Dacă anumite tipuri de ‘muncă’ pot fi incluse la exploatare prin muncă depinde, însă, și de legislația fiecărei țări în parte.
Din punct de vedere istoric, unul dintre obiectivele majore stabilite de Organizația Internațională a Muncii (OIM), încă din 1919, a fost abolirea exploatării prin muncă a copiilor. Astfel, principalul instrument al OIM în urmărirea obiectivului abolirii efective a exploatării prin muncă a copiilor a fost adoptarea și monitorizarea standardelor muncii care definesc conceptul de vârstă minimă pentru intrarea în câmpul muncii. Mai mult, începând cu 1919, s-a enunțat principiul potrivit căruia vârsta legală minimă pentru muncă nu trebuie să fie mai mică decât vârsta de finalizare a școlii obligatorii, mai scrie site-ul ONU.
