În fiecare an, pe 15 iunie, începând din 2025, este marcată Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025, potrivit https://www.cdep.ro/.
Cu acest prilej, în jurul acestei date, sunt organizate o serie de evenimente. Ciclova-Montană găzduiește pe 13 iunie, un eveniment dedicat identității și valorilor Banatului de Munte, ce include momente culturale, lansări de carte și evocări ale personalităților care au contribuit la dezvoltarea patrimoniului cultural al Banatului de Munte. Întreaga manifestare este coordonată de prof. Maria Radu Novac, cunoscută pentru implicarea sa în promovarea culturii, literaturii și tradițiilor din Banatul Montan. Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Orașului Oravița și al Casei de Cultură ‘George Motoia Craiu’ Oravița, având ca parteneri media: Radio România Reșița, Ziarul ‘Revoluționarul’, Banat Media și Banat TV., notează https://www.radioresita.ro/.
De asemenea, Centrul Județean de Cultură și Artă Caraș-Severin organizează pe 14 iunie, în Centrul Civic al Reșiței, la o nouă întâlnire cu valorile autentice ale folclorului bănățean, în cadrul celei de-a II-a ediții a Zilei Banatului Montan, potrivit https://www.facebook.com/centruldeculturasiartacarasseverin/posts.
Foto: (c) PAULA NEAMTU / AGERPRES FOTO
Cascada Bigăr, situată în Parcul Na/ional Cheile Nerei din judeţul Caraş-Severin.
***
Banatul Montan sau Banatul de Munte, acoperă o zonă întinsă din actualul județ Caraș-Severin, cu o istorie complexă și multiculturală, un pol al inovației economice timp de secole, bazat pe relația complexă dintre resursele naturale și dezvoltarea industrială. Regiunea a fost locuită încă din antichitate, fiind cucerită de Imperiul Roman, stăpânită, apoi, de otomani, integrată în Imperiul Habsburgic și, mai apoi, în România. Aceste influențe au creat un mozaic etnic și cultural remarcabil, unde românii, germanii (șvabii), sârbii, cehii, ungurii și croații au conviețuit și au contribuit la specificul locului, se arată pe https://www.romaniainfomagazin.ro/.
Primele activități miniere din zonă datează din perioada romană. O importantă transformare economică a avut loc în secolul al XVIII-lea, odată cu intrarea Banatului sub administrație habsburgică. Începând din 1716, resursele sale naturale – cărbune, fier, cupru, plumb, argint și uraniu – au început să fie exploateze masiv, ceea ce a atras mii de lucrători din întreaga Europă. Localități precum Reșița, Bocșa, Anina sau Oravița au devenit adevărate centre miniere, fiecare având un rol specific în uriașul complex industrial. La Reșița a fost aprins, în 1771, primul furnal. Până în secolul XIX, Banatul Montan devenise cel mai important centru industrial din sud-estul Europei. După unirea Banatului cu România în decembrie 1918, regiunea a cunoscut o nouă perioadă de expansiune economică, indică https://itibanatulmontan.ro/.
Cazanele Dunării
Foto: (c) NICOLAE BADEA /AGERPRES FOTO
Regimul comunist a transformat Banatul Montan într-un pilon al politicii sale de industrializare forțată. Expansiunea a avut însă un cost ridicat, atât pentru mediu, cât și pentru comunitățile locale. După 1989, trecerea de la economia socialistă la economia de piață a adus cu sine provocări imense. Multe dintre uzine și mine au fost închise, iar locurile de muncă au dispărut într-un ritm rapid.
În prezent, regiunea are un potențial imens de renaștere. Deși trecutul Banatului Montan este marcat de exploatarea intensivă a resurselor sale, viitorul poate fi unul al echilibrului, unde istoria, natura și comunitățile se împletesc armonios.
Calea ferată Oravița-Anina
Foto: (c) PAULA NEAMTU / AGERPRES FOTO
Banatul Montan este cunoscut, de asemenea, pentru dansurile sale bănățene, portul popular cusut manual, cântecele vechi de nuntă și colindele unice, păstrate, și astăzi, cu sfințenie în satele din Almăj, Clisura Dunării sau Țara Gugulanilor. De asemenea, obiceiuri precum ‘nedeile’ de vară, claca, șezătorile, fășangul sau târgurile de toamnă, tablourile coregrafice care includeau hora, sunt parte integrantă a identității locale și continuă să fie celebrate cu mândrie în comunitățile bănățene de la munte.
Regiunea găzduiește 25% din totalul monumentelor de patrimoniu industrial din România și anume: Furnalul nr. 2 din Reșița – singurul furnal de oțel care mai există în România; calea ferată Oravița-Anina – prima cale ferată montană din România, cunoscută și ca ‘Semmeringul Bănățean’; rețeaua hidrotehnică din bazinul Bârzavei – capodoperă inginerească ce constă în aproape 80 de kilometri de canale, tuneluri și jgheaburi metalice, utilizate inițial pentru transportul lemnului și ulterior pentru alimentarea centralelor hidroelectrice; puțurile de mină din Anina – structuri, în curs de reabilitare, transformate în cel mai mare muzeu al mineritului din România, mai arată https://itibanatulmontan.ro/.
Placa memorială romană ‘Tabula Traiana’
Foto: (c) NICOLAE BADEA /AGERPRES FOTO
Banatul Montan atrage turiști din întreaga lume cu Parcurile naționale și Rezervațiile naturale precum Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, Parcul Natural Porțile de Fier, dar și cu alte obiective turistice la fel de spectaculoase: Cascada și Izvorul Bigăr, Morile de apă de la Rudărie – Eftimie Murgu, Cazanele Dunării, Monumentul lui Decebal, Mănăstirea Mraconia, Peștera Ponicova, Peștera Veterani, Tabula Traiana, Mănăstirea Sf. Ana, Via Transilvanica, Valea Almăjului, Lunca Timișului ș.a.
***
O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AUR, USR, Minorități. În expunerea de motive, inițiatorii amintesc de ‘rolul geostrategic semnificativ, având o poziție importantă la intersecția drumurilor comerciale și militare dintre Occident și Orient. A fost un punct de întâlnire între diverse culturi și imperii, iar relieful său montan și poziția sa de apărare au făcut ca această regiune să joace un rol important împotriva invaziilor, în special în fața imperiilor: roman, otoman și habsburgic. Cunoscută și sub denumirea de Banatul Montan, această regiune istorică situată în sud-vestul României are o istorie complexă, marcată de schimbări politice, culturale și teritoriale.’, indică site-ul https://www.cdep.ro/.
Inițiatorii au propus ziua de 15 iunie, o dată importantă pentru istoria Banatului Montan, dar mai ales, ‘pentru activitatea lui Eftimie Murgu, ca fiu al Banatului de Munte.’ În timpul Revoluției de la 1848, un moment important a avut loc în Banat, când la 15 iunie 1848, Eftimie Murgu a fost numit în funcția de căpitan suprem al Banatului ‘ceea ce a marcat o acțiune de afirmare și rezistență a identității naționale românești în fața dominației străine.’, se mai arată în expunerea de motive.
Proiectul de lege a fost adoptat, în plen, de Senat, la 17 martie 2025, iar de Camera Deputaților, la 8 aprilie 2025, cu 240 voturi pentru, 5 contra și 45 de abțineri. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a promulgat, la 8 mai, prin Decretul nr.630/2025, Legea nr.60/2025 privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 428 din 9 mai 2025.
Actul normativ prevede ca sărbătoarea anuală a Zilei Banatului Montan să fie marcată de autoritățile publice, autoritățile administrației publice centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și de organizațiile aparținând minorităților naționale, prin organizarea unor acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ și artistic. Totodată, autoritățile publice și autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea acțiunilor și evenimentelor, în limita alocărilor bugetare aprobate. Cu ocazia sărbătoririi anuale a Zilei Banatului Montan, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot produce, difuza sau redifuza conținut editorial care promovează acțiunile și activitățile realizate cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Banatului Montan, potrivit https://legislatie.just.ro/.
