Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist, instituită pentru a păstra vie memoria celor care au suferit în urma acestor abuzuri, este marcată, începând din 2021, pe 18 iunie, în fiecare an. În 2026 se împlinesc 75 de ani de la episodul tragic din 18 iunie 1951, când zeci de mii de oameni din Banat și alte regiuni de graniță au fost strămutați forțat în Bărăgan.
În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive a avut ca model gulagul sovietic. Bănățeni, olteni, bulgari, sârbi, nemți, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportați din zona lor de origine spre alte localități din România sau în plin câmp, unde au fost obligați să își construiască propriile sate. Primele acțiuni de deportare au început în 1944 și i-au vizat pe etnicii germani acuzați de colaborare cu autoritățile naziste. A urmat delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale. Au fost deportați și țăranii care s-au opus colectivizării, se arată pe site-ul https://www.memorialuldeportarii.ro/.
La 18 iunie 1951, a avut loc cel mai tragic episod al acestei măsuri represive, când aproximativ 44.000 de persoane de pe o fâșie de 25 de km de la granița cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan. Deportații, provenind din Banat și Oltenia, au înființat în Bărăgan 18 noi sate: Viișoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Fetești), Olaru (raion Călărași), Salcâmi (raion Fetești), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Fetești), Valea Viilor (raion Fetești), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călărași), Pelicanu (raion Călărași), Ezeru (raion Călărași), Lătești (raion Fetești), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmățui, raion Galați), Frumușița (raion Galați), Valea Călmățuiului (Călmățui, raion Galați).
Persoanele deportate au fost obligate să își construiască propriile case, dar și școala, primăria, miliția, dispensarul, magazinul etc. Satele se aflau sub stricta supraveghere a miliției, părăsirea acestora fiind pedepsită cu închisoarea. Începând cu 1952, toate persoanele apte de muncă, inclusiv copiii, au fost obligate să muncească în CAP-urile și IAS-urile din regiune. Erau plătiți cu sume modice, controlați periodic și supravegheați continuu; unii dintre ei și-au pierdut viața în câmpia Bărăganului, dar cei mai mulți au supraviețuit. După 1955, foștii deținuți politici eliberați din închisori au fost trimiși cu domiciliu obligatoriu în diverse localități, cei mai mulți în satele din Bărăgan, construite ca urmare a deportării din 1951.
La începutul anilor ’60, autoritățile comuniste au dorit să șteargă orice urmă a represiunii, satele din mijlocul câmpului fiind distruse cu buldozerele. Au mai rămas Fundata, ridicat lângă halta Perieți, și Dâlga, apărut lângă un sătuc deja existent.
***
În 2019, mai mulți senatori au depus un proiect de lege pentru declararea zilei de 18 iunie drept ‘Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist’. Demersul legislativ, potrivit expunerii de motive, este justificat de dramele și pierderile suferite de victimele deportate în Bărăgan de regimul comunist, fiind cea mai de amploare deportare din istoria României. ‘Ziua de 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii – Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit) -, din cauza ticăloșiei regimului comunist, s-a transformat într-una fatidică pentru aproximativ 44.000 de compatrioți (din care 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani) care au fost ‘dezrădăcinați’ de pe o fâșie de 25 km la granița cu Iugoslavia’, se arată în expunerea de motive, potrivit https://www.cdep.ro/.
Proiectul de lege privind declararea zilei de 18 iunie ‘Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist’ a fost adoptat de Senat la 2 octombrie 2019 și de Camera Deputaților la 17 iunie 2020, în unanimitate, cu 298 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere. La 10 iulie 2020, a fost semnat Decretul prezidențial nr. 380/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 610 din 10 iulie 2020 și a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.
Legea prevede că Parlamentul, președintele României, Guvernul, precum și celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale pot organiza manifestări dedicate comemorării acestei zile, potrivit https://www.cdep.ro/.
***
În 2026, sunt organizate, în perioada 16-18 iunie, la Reșița și la Oravița, o serie de evenimente dedicate comemorării unuia dintre cele mai dramatice episoade ale represiunii comuniste din România. Manifestările sunt organizate de Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România – Filiala Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Universitatea Babeș-Bolyai – Centrul Universitar Reșița, potrivit https://www.radioresita.ro/.
Seria de manifestări reunește istorici, urmași ai deportaților, foști deținuți politici, reprezentanți ai comunității germane și ai mediului academic și cuprinde: vernisajul expoziției de artă plastică dedicată deportării în Bărăgan, realizată de membrii Cercului de pictură ‘Deutsche Kunst Reschitza’ din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin, urmat de întâlnirea cu tema ‘Amintirile revin în actualitate: din amintirile deportaților și ale urmașilor acestora’, sub coordonarea prof. dr. Mihaela Martin (Reșița, 16 iunie); o manifestare comemorativă dedicată foștilor deținuți politici anticomuniști și deportaților din perioada post-instalare a regimului comunist, în coordonarea Corneliei Fetea, care include o expoziție de fotografii-document din arhiva AFDPR Caraș-Severin, dezbaterea ‘Ieri – astăzi – mâine: care este viitorul acestor comemorări ale deportării?’, expoziția de grafică semnată de Ionel Bota (Oravița), miniexpoziție de artă plastică dedicată deportării în Bărăgan, incursiuni muzicale susținute de Elena Cozâltea și Ștefan Isac (Reșița, 17 iunie); moment de rugăciune și comemorare dedicat Zilei Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist, la Biserica Ortodoxă Română ‘Adormirea Maicii Domnului’ din Oravița (18 iunie).
* Explicaţie foto din deschidere: Expoziţia “Bărăgan 1951 – 1956 – O deportare în vremuri de pace”, organizată de ministerul Culturii si Cultelor, Muzeul Banatului, Consiliul Judeţean Timiş, Casa Germanilor din Europa Răsăriteană, Organizaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania si Asociaţia Foştilor Deportaţi din Bărăgan.
