În 2026 se împlinesc 40 de ani de la dezastrul centralei nucleare de la Cernobîl. Accidentul din 26 aprilie 1986 a provocat cea mai mare eliberare radioactivă necontrolată în mediu, înregistrată vreodată pentru orice operațiune civilă. Cantități mari de substanțe radioactive au fost eliberate în aer timp de aproximativ 10 zile. Acest lucru a cauzat perturbări sociale și economice grave în Belarus, Rusia și Ucraina (pe atunci, țări în Uniunea Sovietică). Aproape 8,4 milioane de oameni au fost expuși radiațiilor.
Accidentul de la Cernobîl din 1986 a fost rezultatul unei proiectări defectuoase a reactorului, operat de personal insuficient instruit, explică https://world-nuclear.org/. Explozia cu abur și incendiile rezultate au eliberat în mediu cel puțin 5% din miezul radioactiv al reactorului. Cea mai mare parte a materialului eliberat s-a depus în apropiere sub formă de praf și resturi, dar materia mai ușoară a fost transportată de vânt peste Ucraina, Belarus, Rusia și, într-o oarecare măsură, peste Scandinavia și Europa.
Dezastrul de la Cernobîl a fost un eveniment unic și singurul accident din istoria energiei nucleare comerciale, în care s-au produs decese legate de radiații. Designul reactorului este unic, astfel că accidentul a avut o relevanță redusă pentru restul industriei nucleare din afara Blocului Estic de atunci. Cu toate acestea, a dus la schimbări majore în măsurile de siguranță și în cooperarea industrială, în special între Est și Vest, înainte de sfârșitul Uniunii Sovietice. Președintele Uniunii Sovietice de la acea vreme, Mihail Gorbaciov, a declarat mai târziu că accidentul de la Cernobîl a fost un factor mai important în căderea Uniunii Sovietice față de ‘Perestroika’ – programul său de reformă liberală, remarcă sursa citată.
Guvernul sovietic a recunoscut nevoia de asistență internațională abia în 1990. În același an, Adunarea Generală a adoptat rezoluția 45/190, solicitând ‘cooperare internațională pentru a aborda și atenua consecințele de la centrala nucleară de la Cernobîl’. Acesta a fost începutul implicării Organizației Națiunilor Unite în redresarea de la Cernobîl, fiind înființat un Grup de lucru pentru a coordona cooperarea la Cernobîl, arată https://www.un.org/.
Din 1986, familia de organizații ONU și mai multe ONG-uri importante au lansat peste 230 de proiecte diferite de cercetare și asistență în domeniile sănătății, siguranței nucleare, reabilitării, mediului, producției de alimente curate și informației. În 1991, ONU a creat ”Chernobyl Trust Fund”.
În 2002, Națiunile Unite au anunțat o schimbare în strategia Cernobîl, cu un nou accent pe o abordare de dezvoltare pe termen lung. PNUD (Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare) și birourile sale regionale din cele trei țări afectate au preluat conducerea în implementarea noii strategii. Pentru a oferi sprijin programelor internaționale, naționale și publice care vizează dezvoltarea durabilă a acestor teritorii, în 2009, ONU a lansat Rețeaua Internațională de Cercetare și Informare privind Cernobîlul (ICRIN).
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna ziua de 26 aprilie drept Ziua internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl. În rezoluția sa, Adunarea Generală a recunoscut că, la trei decenii de la dezastru, persistă consecințe grave pe termen lung, iar comunitățile și teritoriile afectate se confruntă în continuare cu nevoi conexe.
Finalizarea amplasării noii structuri de izolare peste vechiul sarcofag a reprezentat o etapă importantă atinsă în 2019, 2,2 miliarde de euro fiind furnizate de peste 45 de națiuni donatoare prin fonduri gestionate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Noua clădire de izolare a fost predată Guvernului Ucrainei pe 10 iulie 2019. Amploarea proiectului, în ceea ce privește cooperarea internațională, îl face unul dintre cele mai importante din domeniul securității nucleare.
Pe 13 aprilie 2026, o expoziție de fotografie ‘Cernobîl 1986-2026: Memorie și Reziliență‘ a fost deschisă la sediul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) din Viena. Evenimentul face parte din agenda internațională a Ucrainei în cadrul celei de-a 10-a Reuniuni de examinare a Părților contractante la Convenția privind Securitatea Nucleară. Expoziția a fost realizată de Agenția de Stat a Ucrainei pentru Managementul Zonei de Excludere în cooperare cu Misiunea Permanentă a Ucrainei pe lângă Organizațiile Internaționale de la Viena, cu sprijinul Guvernului Norvegiei, conform https://chnpp.gov.ua.
La deschiderea expoziției, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a declarat: ‘A 40-a aniversare a dezastrului de la Cernobîl este un moment de reflecție. Este imposibil să construim viitorul fără trecut – și acesta este exact mesajul transmis de această expoziție.’
Directorul general al centralei nucleare de la Cernobîl, Serhii Tarakanov, a cerut AIEA să intensifice presiunea asupra Federației Ruse și a Rosatom în legătură cu acțiunile lor la instalațiile nucleare. ‘Acum patruzeci de ani, Cernobîl a devenit un simbol global al catastrofei. Pentru noi, nu este doar istorie – este o misiune zilnică: să păstrăm memoria, să asigurăm siguranța și să operăm în condiții de provocări fără precedent. Astăzi, Zona de Excludere nu este doar un loc al tragediei, ci și un spațiu pentru recuperare și solidaritate internațională.’, a mai punctat oficialul ucrainean, potrivit site-ului Centralei Nucleare de la Cernobîl.
Foto: (c) : CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO
Citiţi şi:
* VIDEO Cernobîl40/ Cernobîl: 40 de ani de la cel mai grav accident nuclear din istorie
