Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) solicită introducerea obligativității etichetării mierii cu țara de origine și procentul fiecărui amestec, în conformitate cu legislația europeană care trebuie transpusă până la sfârșitul lunii iunie.
Reprezentanții apicultorilor propun, totodată, reducerea TVA pentru zahărul folosit ca hrană suplimentară pentru albine și diminuarea taxelor pentru mijloacele de transport utilizate în pastoral, în contextul creșterii costurilor și al dificultăților din sector.
‘Avem trei propuneri, una legislativă, care prevede etichetarea mierii. Să ne aliniem legislației europene privind țara de origine și procentul de amestec din miere, cu toate că România încă din 2020 a avut în Legea apiculturii această prevedere, dar datorită faptului că legile UE erau mai presus decât ale noastre, nu s-a respectat. Acum vor trebui trecute țara de origine și procentul, dacă există amestec. Va trebui aprobată această inițiativă până la sfârșitul lunii iunie, pentru că trebuie să ne aliniem la legislația europeană’, a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, președintele ACA, Răzvan Coman.
În plus, apicultorii solicită reducerea TVA pentru zahărul utilizat la hrănirea suplimentară a albinelor, de la 21% la 11%, similar cotei aplicate altor sectoare din zootehnie.
‘Al doilea lucru se referă la hrana pentru albine. Este singura hrană pe care omul poate să o ofere ca supliment albinelor. Știe toată lumea că zahărul are TVA de 21% dar așa cum celelalte animale beneficiază de TVA de 11% nu ar trebui să nedreptățim alpina și să-i punem 21% ci să o lăsăm, ca și celelalte specii de animale din zootehnie, cu 11%’, a spus el.
De asemenea, ACA cere diminuarea impozitelor pentru vehiculele utilizate la transportul stupilor în pastoral, în condițiile în care costurile au crescut semnificativ după majorarea taxelor și a prețului la carburanți.
Reprezentanții sectorului avertizează că mulți apicultori au renunțat la deplasarea stupilor către zonele melifere din cauza cheltuielilor ridicate, ceea ce afectează atât producția de miere, cât și sănătatea familiilor de albine.
‘Al 3-lea lucru ar fi practic impozitul pe mijloacele de transport speciale pentru transportul stupilor în pastoral. În 2025 s-au băgat la impozit, ca toate celelalte, odată cu ordonanța trenuleț și mulți dintre apicultori au renunțat la a face pastoral din cauza impozitelor mari. În general, sunt mijloace de transport mai vechi, cu capacități mari și care au niște impozite mari care ajung și la 2.000-3.000 lei. Pe deasupra a mai apărut și criza motorinei. Una peste alta vin ca o avalanșă peste noi și în special peste albină, pentru că ea practic suferă. Una este să o duci acolo unde are sursa de nectar aproape și de polen, alta este să parcurgă distanțe destul de mari sau să nu găsească. Practic, pentru albină lanurile de grâu, orz reprezintă deșerturi. Nu au ce căuta acolo pentru că nu au cu ce să se hrănească’, a explicat șeful ACA.
În privința creșterii consumului de miere, reprezentantul apicultorilor îi îndeamnă pe consumatori să acorde mai multă atenție provenienței mierii și să aleagă, pe cât posibil, produsele cumpărate direct de la producători locali.
‘Apicultorii și organizațiile din domeniu încearcă să îi conștientizeze pe consumatori că, atunci când cumpără miere amestecată, pentru care nu cunosc sursa și trasabilitatea, cel mai bine este să aleagă produse direct de la producător. În momentul în care mergi în hipermarket și cumperi un borcan pe care sunt trecute cinci țări de proveniență, nu mai ai siguranța că acolo este miere autentică. Diferența dintre miere și zahăr este enormă, iar cine le pune pe aceeași linie greșește foarte mult. Toate substanțele care se regăsesc în miere, chiar și în procente foarte mici, contează enorm. Mulți echivalează zahărul cu mierea, însă organismul reacționează diferit: dacă mănânci miere, după două-trei lingurițe organismul îți transmite că este suficient, lucru care nu se întâmplă în cazul zahărului, pentru că organismul nu îți mai spune că trebui să te oprești’, a concluzionat Răzvan Coman.
În fiecare an, la data de 20 mai, se sărbătorește Ziua Mondială a Albinelor, cu scopul evidențierii importanței albinelor pentru umanitate și necesității protejării acestora dar și a altor polenizatoare. Data aleasă reprezintă ziua de naștere a lui Anton Jana (20 mai 1734 – 13 septembrie 1773), considerat un pionier și un expert important al apiculturii moderne.
Această zi a fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în anul 2017, la propunerea Asociației Apicultorilor din Republica Slovenia.
Albinele dau hrană sănătoasă, întrețin 78% din flora autohtonă și aduc venituri la nivelul Uniunii Europene de peste 14 miliarde de euro, pe an, din vânzarea produselor apicole. Pentru a face o jumătate de kilogram de miere, o albină trebuie să zboare aproximativ 144.840 km – de circa trei ori distanța parcursă în jurul globului.
Omul de știință Albert Einstein obișnuia să spună că ‘atunci când albinele vor dispărea de pe suprafața Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit’.A GERPRES/(AS – redactor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)
