Compania americană Meta, condusă de multimiliardarul Mark Zuckerberg, a încheiat miercuri un acord cu 51 de state și teritorii din componența SUA care limitează accesul adolescenților la platformele Instagram și Facebook. AFP prezintă principalele prevederi ale înțelegerii care va intra în vigoare numai după ce este validată de un judecător federal.
Conform acordului, Meta va plăti peste 12 miliarde de dolari, din care 459 de milioane pentru stingerea litigiilor mai vechi legate de scandalul Cambridge Analytica, firma britanică de consultanță la care au ajuns datele a milioane de utilizatori de Facebook fără consimțământul acestora. Din totalul respectiv, 11,7 miliarde vor fi vărsate în zece tranșe anuale până în 2035. Meta va mai trebui să adauge cinci miliarde dacă Snap, TikTok și YouTube acceptă reguli și plăți similare.
Banii vor fi destinați sănătății mintale a tinerilor și prevenției, conform unor decizii viitoare ale legislativelor statelor care au încheiat înțelegerea.
Măsurile privind adolescenții încep cu blocarea implicită a conturilor utilizatorilor Facebook și Instagram cu vârste între 13 și 17 ani între miezul nopții și ora locală 6 a.m., iar notificările vor fi întrerupte de la orele 22 la 7 a.m. și în timpul cursurilor școlare; serviciile de mesagerie sunt exceptate de la restricție, care va intra în vigoare în termen de șase luni.
Adolescenții nu vor putea accesa platformele respective mai mult de două ore pe zi, în total pentru ambele. Nu sunt incluse nici în această privință mesageria și nu sunt luate în calcul materialele video mai lungi, de cel puțin 22 de minute. Potrivit Meta, adolescenții americani petrec în medie o oră pe zi pe Instagram.
Numărul de like-uri (”îmi place”) va fi ascuns automat.
Filtrele de imagini care imită chirurgia plastică vor fi interzise.
În termen de patru luni Meta trebuie să propună un feed (flux) fără personalizare.
Dacă Snap, TikTok și YouTube vor avea aceleași obligații – fie asumate prin acorduri, fie impuse prin legi în fiecare stat american – intervalul de interdicție pe timp de noapte va fi extins între orele 22 și 7.
Meta are la dispoziție un an pentru a dezvolta un sistem de utilizare a vârstei utilizatorilor cu instrumente care nu trebuie să permită ca mai mult de 3% din adolescenții de 13-15 ani și mai mult de 10% din cei de 16-17 ani să se poată da drept adulți. Orice cont nou pentru care nu s-a verificat în termen de 14 zile vârsta utilizatorului va fi considerat cont de adolescent.
Conform legislației federale din SUA, copiii până la 13 ani nu au dreptul să acceseze platformele Meta. În absența unei dovezi contrarii, compania va trebui să presupună că un cont semnalat aparține unui copil și să dezvolte un model de detecție în acest sens în termen de un an.
Statele care au încheiat acordul au acceptat că întrebarea dacă Meta a încălcat legea respectivă rămâne deocamdată fără răspuns.
Limitele de timp vor putea fi relaxate doar de un părinte al cărui cont este legat de cel al adolescentului. Adultul va primi în fiecare zi informații despre timpul petrecut de adolescent online și va putea stabili când sunt orele de curs. Punctul slab recunoscut de ambele părți din acord este lipsa unei garanții că ”părintele supraveghetor” este într-adevăr părintele adolescentului. În această privință, Meta consideră că problema este ”foarte dificilă” și ”fără o soluție precisă”, iar statele menționează tehnologii ”emergente” discutate și în Europa sau Australia pentru rezolvarea situației.
Un auditor independent va monitoriza aplicația de control timp de zece ani, pe cheltuiala Meta. O clauză separată din acord interzice companiei orice declarație înșelătoare despre dispozitivele de securitate pentru adolescenți.
Meta a precizat că acordul se aplică doar în Statele Unite, iar dintre statele americane sunt excluse New Mexico și Florida, care își continuă propriile lor proceduri. Înțelegerea nu acoperă Snap, TikTok și YouTube și nu soluționează miile de reclamații ale unor familii și districte școlare.
Vincent Joralemon, director al unui centru de studii al facultății de drept de la Universitatea Berkeley din California, a explicat pentru AFP de ce a fost nevoie de un acord, nu de o lege: ”dacă un parlament ar vota o lege prin care ar obliga Meta să limiteze timpul ‘de ecran’ al adolescenților, aceasta nu ar trece probabil testul Primului Amendament (la Constituția SUA – n. red.), care protejează libertatea de exprimare. Dar nimic nu împiedică o companie privată să impună singură aceste reguli”. El a apreciat că intentarea unor procese pentru a determina companiile să se autorestricționeze este o modalitate inteligentă de a ocoli protecția constituțională.
