Confruntată cu o creştere vertiginoasă a temperaturilor, Franţa este nevoită să-şi reconsidere obiecţiile pe care le are de mult timp faţă de o posibilă soluţie la schimbările climatice: aerul condiţionat. În această săptămână, dezbaterea privind „la clim” (cuvântul în franceză pentru aerul condiţionat) a izbucnit din nou, Marine Le Pen, reprezentanta dreptei populiste, solicitând o implementare masivă subvenţionată, iar Verzii, tradiţional ostili acestei soluţii, recunoscând că, în prezent, utilizarea parţială a aerului condiţionat ar putea fi inevitabilă, relatează BBC.
În prezent, Franţa are o rată scăzută de utilizare a climatizării, doar 25% dintre gospodării fiind echipate cu un aparat de aer condiţionat. În Spania şi Italia, proporţia este de 50%, iar în SUA şi Japonia, de 90%.
Nici spitalele şi şcolile franceze nu sunt, de obicei, dotate cu astfel de aparate. Mii de şcoli au fost nevoite să se închidă săptămâna aceasta, iar personalul medical şi de îngrijire se plânge de condiţii care devin rapid insuportabile.
Însă, pe fondul temperaturilor care se apropie de 40 °C – miercuri a fost cea mai caldă zi înregistrată vreodată în Franţa -, s-a înregistrat o goană după aparate portabile de aer condiţionat, doar pentru a le permite copiilor să se bucure de câteva ore în clasă sau pentru ca locatarii sufocaţi de căldura din apartamente să poată trece peste noapte.
ECOLOGIŞTII CAPITULEAZĂ?
Şi, din ce în ce mai mult, se pare că oponenţii de lungă durată ai aparatelor de aer condiţionat – în principal din rândul ecologiştilor de stânga – recunosc că acestea vor face inevitabil parte din răspunsul ţării la încălzirea globală. Săptămâna aceasta, lidera Partidului Ecologiştilor, Marie Tondelier, a încălcat un fel de tabu când a afirmat că aerul condiţionat va fi necesar în şcoli şi spitale. „Există locuri în care pur şi simplu nu ne mai putem descurca fără el acum”, a recunoscut ea.
Ruptura ei cu ceea ce a numit „dogma anti-climatizare” este semnificativă, deoarece până acum mişcarea ecologistă din Franţa a considerat aerul condiţionat drept cea mai proastă soluţie la schimbările climatice. Activiştii susţineau că, departe de a combate cauzele profunde ale încălzirii globale, recurgerea la climatizare nu face decât să atenueze efectele acesteia. Iar prin faptul că face ca aceste efecte să fie mai suportabile, se distrage atenţia de la lupta esenţială împotriva cauzelor.
Şi nu numai atât: aerul condiţionat este adesea criticat de ecologişti pentru că agravează, de fapt, schimbările climatice. Acest lucru se datorează faptului că funcţionarea sa necesită energie electrică – şi, deşi cea mai mare parte a energiei electrice din Franţa provine din energia nucleară, în alte părţi ale lumii aceasta înseamnă arderea unei cantităţi mai mari de combustibili fosili.
Există, de asemenea, problema gazelor frigorifice utilizate în sistemele de aer condiţionat, care sunt gaze cu efect de seră şi care adesea se scurg.
Şi mai există efectul de încălzire urbană, cauzat de expulzarea aerului cald în stradă. Dezbaterea este aprinsă, dar unele studii sugerează că acest fenomen poate creşte temperaturile din oraş cu două sau trei grade.
AERUL CONDIŢIONAT, COMBĂTUT DE POLITICILE GUVERNAMENTALE
Suspiciunile legate de aerul condiţionat s-au infiltrat şi în politica guvernamentală. Noile norme privind construcţiile şi renovările se concentrează, în mod firesc, pe izolaţie, spaţii verzi şi metode de ultimă generaţie pentru circulaţia aerului – cu scopul expres de a face aerul condiţionat inutil.
Un nou spital uriaş, construit în oraşul Nantes din Bretania, de exemplu, va avea aer condiţionat doar în jumătate din camere, provocând furia sindicatelor din domeniul medical. „Ar trebui să avem aer condiţionat peste tot”, a declarat Olivier Terrien, din sindicatul CGT.
Potrivit lui Valerie Pécresse, preşedinta conservatoare a Consiliului Regional al Parisului, „statul funcţionează sub o ideologie anti-aer condiţionat. Dar aerul condiţionat trebuie luat în considerare, alături de alte metode de răcire”, pledează ea. Pécresse, care gestionează transportul regional din Paris, speră ca toate autobuzele şi trenurile să fie dotate cu aer condiţionat până în 2032 şi îşi critică aspru pe predecesorul său socialist pentru că nu a înţeles importanţa acestuia.
MARINE LE PEN VREA UN PLAN NAŢIONAL PENTRU AER CONDIŢIONAT
Dreapta politică a fost întotdeauna mai favorabilă aerului condiţionat decât stânga, cu atât mai mult Rassemblement National (RN), partidul lui Marine Le Pen. În această săptămână, ea a cerut un „plan clim” la nivel naţional pentru a dota toate şcolile şi spitalele cu aer condiţionat. Potrivit purtătorului de cuvânt al RN, Jean-Philippe Tanguy, planul ar include, de asemenea, împrumuturi fără dobândă, garantate de guvern, în valoare de 20 de miliarde de euro, pentru a permite unui număr de 30 până la 40 de milioane de gospodării să instaleze aparate de răcire.
Criticii au denunţat planul RN ca fiind oportunist şi fără o estimare a costurilor. Aceştia susţin că dreapta populistă a fost ultima care a recunoscut realitatea schimbărilor climatice, aşa că astăzi are puţină credibilitate atunci când vorbeşte despre efectele acestora.
Dar adevărul este că, pe măsură ce temperaturile se apropie de niveluri periculoase în Franţa, cu vieţi în pericol şi şcoli şi spitale expuse riscului de colaps, toată lumea ajunge la aceeaşi concluzie: că o mai mare climatizare este inevitabilă.
