Raluca Buzea, manager Programe de Sănătate la Crucea Roşie, a relatat pentru News.ro ce au găsit în teritoriu caravanele medicale Crucea Roşie axate pe evaluarea stării de sănătate a populaţiei din zonele rurale. Din 2022 şi până acum caravanele mobile au ajuns în peste 80 de comunităţi din aceste zone. Raluca Buzea spune că un procent de aproximativ 40% dintre cei cărora li s-au făcut investigaţii la caravane nu fuseseră înainte niciodată la medic. Raluca Buzea afirmă că acest proiect a început în perioada de după pandemie, din dorinţa de a ajuta oamenii cărora le era încă teamă să meargă la medic. Ulterior echipele Crucea Roşie au descoperit o Românie mai puţin ştiută, din zone rurale întregi în care nu este asigurată asistenţa medicală necesară populaţiei. Odată consultaţi, aceşti oameni sunt ajutaţi de Crucea Roşie să ajungă mai departe la controale de specialitate, acolo unde acest lucru se impune.
Raluca Buzea: “Am descoperit o Românie puţin ştiută, şi pe care nu mi-o imaginam, o Românie care avea nevoie de un consult, şi mai mult decât de un consult, de analize medicale”
“Am început proiectul în 2022, eram la un final de pandemie, un început de conflict armat şi am început să mergem în comunităţi rurale, iniţial mergeam în săli de sport şi cămine culturale unde improvizam cabinete, dar duceam medicii în comunitate. De fapt, a fost nevoia aceea de după COVID de a merge alături de oamenii cărora le era frică să meargă în spitale şi să le acordăm asistenţa medicală primară de care aveau nevoie, să nu li se agraveze bolile.
Ulterior, am descoperit o Românie puţin ştiută şi pe care nu mi-o imaginam, o Românie care avea nevoie de un consult şi, mai mult decât de un consult, de analize medicale, de îndrumări către medici specialişti şi atunci am dezvoltat proiectul actual, cu caravanele mobile, în care, în fiecare comunitate în care mergem, filiala din judeţul respectiv se pregăteşte, adică face o analiză de nevoi înainte, vedem cam care sunt patologiile, ce probleme sunt, dacă este populaţia îmbătrânită sau sunt tineri cu copii mulţi, şi în funcţie de cum sunt aceste probleme stabilim cu ce cabinete medicale mergem.
90% din caravanele noastre sunt axate pe evaluarea stării de sănătate, în ideea că mergem şi facem analize, o hemoleucogramă şi o biochimie, un EKG, tensiune, măsurători de înălţime, greutate, şi pe baza lor un medic generalist, un medic de interne vede care este starea de sănătate la momentul respectiv şi unde îl trimitem. Unde îl trimitem, la fel, stabilim dinainte. Deci filiala face cercetare, facem parteneriate cu clinici şi ne interesăm în Ambulator cum se fac programările, număr de telefon astfel încât să-i putem ajuta şi trimite pe oameni dacă e ceva. Vorbim cu medici de familie din zonă, dacă nu au medic de familie, să-l redirecţionăm către alt medic de familie care să-i accepte şi să le putem obţine trimitere medicală, să-i trimitem la un control de specialitate.
Am fost aproape în toată ţara, sunt puţine judeţe în care nu am ajuns, judeţe în care filialele noastre au zis că acoperă altfel nevoile de acolo. Cred că sunt vreo 5 judeţe din 42 în care nu am ajuns, în rest cred că am fost în peste 80 şi ceva de comunităţi”, a explicat Raluca Buzea.
O comunitate de câteva sute de persoane de etnie romă, situată la marginea oraşului Baia Mare. Este printre zonele unde caravanele medicale Crucea Roşie au fost recent. Acolo foarte mulţi oameni nu au medic de familie şi au acte de proprietate provizorii pentru că nu au locuinţe. Mulţi nu ştiu să citească.
“La marginea municipiului Baia Mare sunt câteva comunităţi de etnie romă foarte sărace, rupte de această Românie. Ne-am amplasat în municipiu, caravanele au nevoie de curent, avem nevoie de internet şi îi aducem cu microbuzul cu ajutorul asistenţei sociale, din două comunităţi mari, am adus şi 45 de copii pentru stomatologie, copii care au venit cu asistentul social, au părinţi care nu ştiu să scrie, să citească, e o comunitate de 300 de oameni, vreo 100 de adulţi şi 200 de copii, care sunt sprijiniţi de asistenţa socială, luaţi cu maşina, duşi la şcoală, o parte sunt bine, ştiu să citească, asistenţa socială i-a adus la medic, nu au venit cu părinţii, iar adulţii care au venit mare parte din ei nu ştiau să citească, nu au fost niciodată la medic, cei înregistraţi, din 40 de persoane cred că două aveau medic de familie, jumătate dintre adulţi nu au medic de familie, toţi au acte de identitate provizorii pentru că nu au locuinţă, nu se verifică de absolut nimic.
Partea îngrijorătoare a fost că, deşi au primit recomandări de la medici, nu am avut sentimentul că înţeleg, aşa că noi am reprintat toate rapoartele medicale şi ne bazăm pe colegii de la asistenţă socială să se îngrijească cumva, pentru că nu cred că vor merge să ia tratamentul, au ieşit de la medici şi nu au înţeles deşi medicii noştri au explicat pe îndelete”, a spus Raluca Buzea.
Ce au găsit echipele Crucea Roşie în anumite localităţi din ţară. Într-una dintre localităţile din Tulcea există mulţi copii cu mame diferite şi acelaşi tată. Nu au venituri, fac copii ca să ia alocaţie, spune Raluca Buzea. În localitate nu există medic de familie, nici măcar farmacie umană iar oamenii încă se tratează băbeşte. În anumite zone de munte din Buzău, Crucea Roşie a găsit mulţi bătrâni singuri, care nu au ajuns niciodată la medic. Unul dintre ei chiar era în stare gravă şi a fost salvat pentru că a fost transportat de urgenţă la spital, după ce a fost văzut de medicii de la caravanele mobile. Raluca Buzea: “Acolo a fost prima comunitate în care am cumpărat vitamina D3 în cantităţi industriale”
“Am fost acum un an şi jumătate la Pardina, în Tulcea, acolo erau mulţi copii care aveau acelaşi tată. Mame diferite, acelaşi tată. Era o practică acolo în comunitate, nu prea erau bărbaţi, se ştia că aveau acelaşi tată, bărbaţii erau puţini şi lucrau pe la lipitori, se duceau pe la Tulcea şi lucrau la lipitori, nu aveau venituri aşa că făceau copii să ia alocaţie, în comuna respectivă au avut farmacie umană, în 89 şi de atunci s-a închis şi funcţionează doar cu farmacie veterinară, nu au medic de familie, acolo oamenii încă se tratează încă aşa, băbeşte, cu lipitori, cu varză, acolo a fost prima comunitate în care am cumpărat vitamina D3 în cantităţi industriale, a trebuit să mergem în Tulcea în trei farmacii să cumpărăm doze de D3 şi să le dăm pentru profilaxia rahitismului pentru cel puţin trei luni, au zis că nu le-au dat niciodată, nu aveau medic care să urmărească copiii.
În Buzău am avut două localităţi şi mergem în continuare, în zona aceea de munte sunt bătrâni singuri mulţi, care sunt departe de orice zonă, bătrâni care au venit la caravană mergând câte 3-5 km pe jos, spunând că iarna, dacă au avut ceva în grădină, mănâncă şi dacă nu, nu mănâncă şi nu au fost la medic niciodată. Am avut un caz acolo, când a venit la noi erau analizele atât de proaste, a venit ambulanţa, l-a preluat, ulterior acelaşi echipaj a venit pentru un alt caz şi asistenta de pe ambulanţă ne-a spus “Dacă ieri nu ajungea domnul la spital, astăzi nu-l mai aveam”.
Am fost la Horodiştea, în Botoşani, am văzut cele mai multe persoane cu dizabilităţi, şi copii, şi adulţi şi bătrâni. Este ultimul sat de la graniţa de nord cu România. Nu ştim de ce sunt mulţi cu dizabilităţi şi mulţi cu schizofrenie”, a povestit Raluca Buzea.
Zone întregi fără medic de familie sau cu medici de familie dar depăşiţi de numărul foarte mare de oameni pe care trebuie să-i consulte. Raluca Buzea: “Am avut o doamnă, şi-a luat prima dată tensiunea la noi în caravană, a zis că nu şi-a luat niciodată tensiunea, şi când s-a umflat tensiometrul, s-a speriat, nu ştia ce se întâmplă, când a strâns-o de braţ”
“În satele din Moldova nu prea au medic de familie, sau pe zona Vrancea sau Buzău, deşi au medic de familie sunt cumva numeric depăşiţi de nu apucă să-i vadă, un medic la trei sate şi ajunge la ei în sat doar miercurea sau nici măcar în fiecare săptămână. Sau zona de sud a ţării, zona de Oltenia, Olt, Teleorman, acolo nu sunt medici dar avem şi zone în ţară unde există medici de familie dar sunt cumva supăraţi când ne ducem pentru că au înţelegeri cu firme care fac analize medicale.
Sunt extrem de mulţi oameni care nu au ajuns la medic în viaţa lor, din cei care vin la noi la caravană vă spun, 40% spun că nu au fost la medic, nu au ajuns. Am avut o doamnă, şi-a luat prima dată tensiunea la noi în caravană, a zis că nu şi-a luat niciodată tensiunea, şi când s-a umflat tensiometrul s-a speriat, nu ştia ce se întâmplă, când a strâns-o de braţ.
Eu zic că, în realitate, tot ce înseamnă zona de Moldova, Dobrogea şi Oltenia undeva la 50% din localităţi sunt localităţi vulnerabile, şi pentru că sunt la distanţă mare de un centru medical sau nu sunt medici în zonă, Tulcea nu are medic pediatru nici la spital, dar în comunităţi..Iar în zona de sud să cauţi un cardiolog pediatru este ca şi cum…dacă nu îl duci la Craiova sau la Bucureşti…nu există aşa ceva”, a spus Raluca Buzea.
Un caz cutremurător a marcat echipele Crucea Roşie: o mamă cu probleme de sănătate şi cu copilul său malnutrit a fugit din caravană, chiar dacă i s-a recomandat să meargă la spital, pentru îngrijiri. Femeia din Iaşi spusese că nu merge la spital pentru că de acolo nu are cu ce să se întoarcă şi că nu poate respecta indicaţiile medicilor. De asemenea, într-o comunitate din Insula Mare a Brăilei existau probleme cu apa. Fiind contaminată, foarte multe persoane erau bolnave.
Raluca Buzea: “Preotul din sat ne-a rugat să ne ducem pentru a doua oară acolo spunând: “Doamna Buzea, am înmormântat iar unul de 42 de ani, nu mai pot, sunt toţi bolnavi, nu mai pot să-i văd atât de bolnavi, să se ducă”
“A fost situaţia unei mămici care a venit cu copilul într-o stare gravă, avea malnutriţie, avea 9 luni dar părea de 4 luni, era alimentat total greşit, nu era vaccinat, avea igienă precară, i s-a recomandat să chemăm ambulanţa şi a fugit cu copilul, a plecat din caravană şi a dispărut. Am căutat-o, am chemat asistenţa socială şi poliţia, am căutat-o acasă, nu ne semnase raportul că nu vrea, ne gândeam ce s-ar întâmpla dacă păţeşte ceva şi noi am lăsat-o să plece aşa şi ea a zis că a fugit că nu vrea să se ducă în spital pentru că de acolo nu se poate întoarce, că nu are cu ce să se întoarcă, că îi dau o groază de indicaţii şi că nu poate să le urmeze acasă. Era dintr-un sat din Iaşi. A preluat-o asistenţa socială, colegii noştri de la filială au urmărit-o, până la urmă s-au internat şi ea, şi copilul.
Ne-am dus în Insula Mare a Brăilei în care am alimentat bidoanele de la maşini, de la caravane, la şcoală, ni s-au pătat bidoanele, galben, de a trebuit să le schimbăm. Am chemat DSP-ul să facă probă la apă, de la Brăila, au spus că apa era potabilă, era apa de la şcoală, dar ne-a pătat bidoanele de rugină şi de negreală. Toţi de acolo aveau probleme, la ecografii a fost jale, şi pe analize, pe tot. Preotul din sat ne-a rugat să ne ducem pentru a doua oară acolo spunând: “Doamna Buzea, am înmormântat iar unul de 42 de ani, nu mai pot, sunt toţi bolnavi, nu mai pot să-i văd atât de bolnavi, să se ducă”.
Eu cred că cel mai important este să nu mai băgăm capul în nisip ca struţul şi să ne facem că nu există. Trebuie să recunoaştem că există şi că există soluţii atât timp cât suntem deschişi să colaborăm, societatea civilă cu instituţiile statului”, a explicat pentru News.ro Raluca Buzea, Manager Programe de Sănătate la Crucea Roşie.
Ce spune Dr. Petri Răzvan Emil, medic rezident anul 4, gastroenterologie, medic care colaborează de doi ani cu echipele de la Crucea Roşie şi care a fost alături de ele în foarte multe zone rurale din ţară: sindromul metabolic şi steatoza hepatică, printre cele mai des întâlnite afecţiuni în rândul celor care au fost consultaţi în caravane. Medicul spune că este mare nevoie în România, mai ales în zonele rurale, de programe de screening pentru depistarea unor boli.
“Nu numai în Baia Mare, cam în toate zonele, deja colaborez de doi ani cu colegii de la Crucea Roşie, şi, la fel ca şi în alte zone din ţară am depistat acel sindrom metabolic, care include hipertensiune arterială, diabet zaharat, dislipidemie, asociată de asemenea cu obezitate. Factori de risc de asemenea pentru steatoza hepatică, practic îngrăşarea ţesutului hepatic, e cea mai frecventă patologie pe care noi o reperăm cam în aproape toate caravanele. Avem nevoie de programe de screening. Încercăm noi să facem un fel de screening aşa mai neoficial, din punctul meu de vedere ar trebui screening pentru cancerele de colon, pentru diabetul zaharat, ar trebui să avem teste rapide de hemoglobină glicată sau să putem face glicemii un pic mai uşor, apoi teste pentru hepatite virale, pentru hepatita B sau C, chiar şi în cursul unei caravane se pot face, ar trebui sprijin din partea statului. Aş pune accent pe partea de prevenţie, e mai uşor să prevenim o boală”, a explicat dr. Petri Răzvan Emil pentru News.ro.
