Ambasadori din America de Nord, America de Sud, Asia de Sud-Est și din Europa, precum și experți în domeniul energiei și siguranței nucleare au participat, miercuri, la evenimentul ‘Chornobyl 40: Lessons Learned and Modern Challenges’, desfășurat la Institutul Diplomatic Român din Capitală.
Evenimentul comemorează dezastrele nucleare de la Cernobîl, acum 40 de ani, și de la Fukushima Daiichi, în urmă cu 15 ani.
Gheorghe-Vlad Nistor, director general al Institutului Diplomatic Român, a afirmat că primul accident nuclear de la Cernobîl s-a întâmplat într-un stat totalitar din fosta Uniune Sovietică, iar cel de-al doilea, cel de la Fukushima, a avut loc în Japonia, un stat democratic.
‘Ambele au fost provocate de om sau de natură, dar sunt accidente. Dar reacția statului a fost esențială. Participanții mai în vârstă și-au amintit, iar ceilalți poate au citit că au trecut aproape două sau trei zile până când statele nedemocratice din această zonă, dar în primul rând Uniunea Sovietică, au anunțat accidentul și au anunțat după momentul în care Suedia a identificat pericolul provenit din analiza atmosferei aerului. În comparație cu aceștia, acum 15 ani, în Japonia, statul a reacționat imediat’, a spus Gheorghe-Vlad Nistor, precizând că singurul lucru pe care trebuie să-l facem este să păstrăm și să consolidăm ordinea democratică.
Ambasadorul Ucrainei, Ihor Prokopschuk, a afirmat că dezastrul de la Cernobîl ‘a fost rezultatul unui experiment reactiv efectuat la ordinul Moscovei, încălcând flagrant protocoalele de siguranță de bază’.
‘Neglijența combinată cu încercările autorităților sovietice de a ascunde adevărul despre accident (…) a însemnat că lumea a rămas neștiutoare despre explozie timp de cel puțin două zile întregi, în timp ce cetățenii sovietici au fost ținuți neștiutori de accident timp de săptămâni întregi. (…) Mai mult, autoritățile sovietice au obligat oamenii să participe la o demonstrație, o demonstrație obișnuită, pe 1 mai. Eliberarea directă reactivă s-a răspândit pe tot globul pe parcursul a 10 zile și mult dincolo de regiunea imediată. Contaminarea a fost înregistrată în Belarus, Suedia, Norvegia, Polonia, Austria, Elveția, Germania, Finlanda și Regatul Unit. (…) Autoritățile sovietice au ascuns accidentul, dar și efectul acestuia, iar datele privind contaminarea au fost clasificate până în 1989, practic până în momentul prăbușirii regimului totalitar din Uniunea Sovietică. Peste aproape 150.000 de kilometri pătrați de teren au fost contaminați și peste 8 milioane de oameni au fost expuși la radiații. În Ucraina, aproximativ 2,4 milioane de oameni au fost afectați’, a relatat ambasadorul Ucrainei în România.
Diplomatul a amintit că duminică va fi comemorată memoria a peste 600.000 de lichidatori ai dezastrului nuclear de la Cernobîl, ‘care și-au riscat sănătatea și viața pentru a salva lumea de consecințele oribile’.
Acesta a spus că Cernobîl nu este doar povestea unei crime și a unei tragedii, ‘este o poveste a eroismului oamenilor obișnuiți care au lucrat la fața locului’.
Ihor Prokopschuk a adăugat că ‘pe 24 februarie 2022, când Rusia a lansat agresiunea la scară largă împotriva Ucrainei, lumea s-a confruntat din nou cu amenințarea nucleară pusă la cale de statul agresor. Pentru prima dată în istorie, un stat agresiv a folosit forța militară pentru a confisca bombe nucleare’.
‘Atacul asupra instalațiilor nucleare civile din Ucraina și încălcarea flagrantă a dreptului internațional au devenit o parte integrantă a agresiunii militare a Rusiei. Zona de excluziune de la Cernobîl a devenit unul dintre primele situri capturate de forțele de invazie rusești. Daunele estimate cauzate de ocuparea zonei de excluziune de la Cernobîl de către Rusia se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro. Statul agresiv a capturat și centrala nucleară Zaporojia, cea mai mare centrală nucleară din Europa, care se află încă sub ocupația Rusiei. În noaptea de 13 spre 14 februarie 2025, Rusia a atacat noua carcasă de siguranță de la centrala nucleară de la Cernobîl folosind o dronă de luptă. Atacul a deteriorat atât carcasa exterioară, cât și cea interioară a structurii de carcasă și a dezactivat sistemul principal al macaralei’, a mai spus diplomatul ucrainean.
‘Facem apel la unitate în acțiunile noastre pentru a preveni repetarea dezastrelor nucleare precum cel de la Cernobîl, care s-a întâmplat acum 40 de ani’, a conchis Ihor Prokopschuk.
Ambasadorul Japoniei, Katae Takashi, a transmis un mesaj de recunoștință ‘față de guvernul și poporul român pentru solidaritatea lor după cutremurul din 2011 de la Fukushima.
‘Japonia a transformat lecțiile de la Fukushima în reforme fundamentale. Am înființat o autoritate independentă de reglementare nucleară, am impus standarde de siguranță și am prioritizat transparența concretă. Securitatea nucleară trebuie să se bazeze pe dovezi științifice obiective. Nu ar trebui niciodată folosită în scopuri politice sau de dezinformare. Principiile noastre călăuzitoare sunt știința, umilința și dialogul. În lumea de astăzi, securitatea economică a devenit o prioritate de vârf, la fel ca și securitatea energetică. Pentru a realiza decarbonizarea, multe țări recunosc energia nucleară ca o bază vitală pentru sursa de energie. Această realitate face ca o cultură robustă a siguranței să fie absolut indispensabilă’, a explicat ambasadorul Japoniei.
El a amintit că în prezent lumea se confruntă ‘cu noi provocări majore’, invazia Rusiei în Ucraina creând ‘riscuri inacceptabile’.
‘Situația centralei nucleare de la Zaporojia subliniază faptul că siguranța și securitatea nucleară trebuie protejate în permanență. În plus, fiind singura țară care a suferit bombardamente atomice în timpul războiului, Japonia arată clar că orice amenințare cu utilizarea armelor nucleare este absolut inacceptabilă. Aceasta este misiunea noastră în istorie’, a mai spus Katae Takashi.
Din partea Suediei, ambasadoarea Anna Hallerman a subliniat că personalul de la centrala nucleară suedeză Forsmark a fost cel care a descoperit pentru prima dată nivelurile ridicate de radiații după evenimentul de la Cernobîl, iar alarma dată de aceștia ‘a ajutat la dezvăluirea accidentului și la limitarea repercusiunilor’.
‘Suntem de acord cu potențialul energiei nucleare în ceea ce privește securitatea energetică, independența și tranziția de la combustibilii fosili, care este atât de importantă sau chiar mai importantă astăzi, și ne unim forțele pentru a sublinia importanța riguroasă a securității și siguranței, atât în timpul, cât și după utilizare’, a spus ambasadorul Suediei.
