Economia globală a pierdut peste 50 de miliarde de dolari în producţie de petrol care nu a mai fost realizată de la începutul războiului cu Iranul, în urmă cu aproape 50 de zile, iar efectele crizei energetice ar putea fi resimţite luni sau chiar ani, potrivit analiştilor şi calculelor Reuters.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat vineri că Strâmtoarea Ormuz este deschisă după armistiţiul convenit în Liban, în timp ce preşedintele american Donald Trump a spus că se aşteaptă ca un acord pentru încheierea războiului cu Iranul să apară „în curând”, deşi momentul exact rămâne incert.
De la începutul crizei, la sfârşitul lunii februarie, peste 500 de milioane de barili de petrol brut şi condensat au dispărut din piaţa globală, potrivit datelor firmei Kpler. Este cea mai mare perturbare a aprovizionării energetice din istoria modernă.
Potrivit analistului Iain Mowat de la Wood Mackenzie, această cantitate de petrol pierdută este echivalentă cu: reducerea cererii globale de combustibil pentru aviaţie timp de 10 săptămâni; oprirea completă a transportului rutier la nivel mondial timp de 11 zile; lipsa totală de petrol pentru economia globală timp de aproximativ cinci zile.
Conform estimărilor Reuters, 500 de milioane de barili reprezintă aproape o lună de consum de petrol în Statele Unite sau mai mult de o lună de consum pentru întreaga Europă.
Aceeaşi cantitate ar acoperi aproximativ şase ani de consum de combustibil al armatei americane, pe baza unui consum anual de circa 80 de milioane de barili, sau ar putea alimenta industria mondială de transport maritim timp de aproximativ patru luni.
Datele indică mai multe perturbări majore ale pieţei energetice.
Ţările arabe din Golful Persic au pierdut în martie aproximativ 8 milioane de barili pe zi din producţia de petrol, aproape echivalentul producţiei combinate a giganţilor energetici ExxonMobil şi Chevron.
Exporturile de combustibil pentru aviaţie din Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain şi Oman au scăzut de la aproximativ 19,6 milioane de barili în februarie la doar 4,1 milioane de barili pentru martie şi aprilie cumulate până acum.
Cantitatea pierdută ar fi fost suficientă pentru aproximativ 20.000 de zboruri dus-întors între aeroporturile New York JFK şi Londra Heathrow.
Cu preţul petrolului situat în medie la aproximativ 100 de dolari pe baril de la începutul conflictului, volumele lipsă reprezintă circa 50 de miliarde de dolari în venituri pierdute, a declarat Johannes Rauball, analist senior pentru petrol la Kpler.
Această sumă este echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut anual al Germaniei sau cu întregul PIB al unor state mai mici, precum Letonia sau Estonia.
Chiar dacă Iranul a anunţat redeschiderea Strâmtorii Ormuz, revenirea producţiei şi a fluxurilor energetice ar putea fi lentă.
Stocurile globale de petrol brut depozitate pe uscat au scăzut cu aproximativ 45 de milioane de barili doar în luna aprilie, potrivit datelor Kpler, iar de la sfârşitul lunii martie întreruperile de producţie au ajuns la aproximativ 12 milioane de barili pe zi.
Câmpurile petroliere cu ţiţei greu din Kuweit şi Irak ar putea avea nevoie de patru până la cinci luni pentru a reveni la niveluri normale de funcţionare, ceea ce ar putea menţine presiunea asupra stocurilor până în vară.
În plus, deteriorarea unor capacităţi de rafinare şi a complexului de gaze naturale lichefiate Ras Laffan din Qatar ar putea face ca refacerea completă a infrastructurii energetice din regiune să dureze ani.
