Armenia a răspuns joi sancțiunilor rusești prin anunțarea unui acord cu SUA privind proiectul coridorului TRIPP, impulsionat de președintele american Donald Trump, și printr-o decizie de subvenționare a produselor agricole armene destinate exportului către Uniunea Europeană, relatează agenția EFE.
‘Tocmai am semnat acordul-cadru asupra proiectului TRIPP. Secretarul de stat (american) Marco Rubio l-a semnat și el și l-a trimis Armeniei. Prin urmare, documentul este pregătit pentru ratificare’, a transmis într-un comunicat ministrul armean de externe Ararat Mirzoian.
Proiectul TRIPP (Trump Route for Peace and Prosperity), convenit anul trecut la Casa Albă în cadrul unei întâlniri trilaterale între liderii Armeniei, Azerbaidjanului și Statelor Unite, urmărește să conecteze Europa și Asia prin Caucaz cu șosele, linii feroviare și infrastructuri pentru gaz și petrol. De asemenea, coridorul TRIPP va lega Azerbaidjanul de enclava sa Nahicevan printr-o șosea de 42 de kilometri care traversează Armenia. Proiectul ar putea diminua mult prezența și influența Rusiei în Caucazul de Sud.
Într-o decizie separată, guvernul armean a aprobat joi subvenții pentru exportul de fructe, legume și flori destinate exportului către țările UE, Regatul Unit și Canada, facilitate acordată companiilor agricole afectate de sancțiunile rusești impuse în ultimele săptămâni.
Pe fondul degradării relațiilor sale cu Erevanul, Moscova a impus de asemenea sancțiuni asupra altor produse importate din Armenia, respectiv apă minerală, pește, coniac și vin. Rusia a amenințat de asemenea Armenia că îi va suspenda livrările de petrol și gaze la prețuri preferențiale dacă guvernul de la Erevan continuă apropierea de UE.
După ce președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Armenia ar putea să nu mai plătească doar 177 de dolari pentru mia de metri cubi de gaze naturale, ci 600 de dolari, la fel ca europenii, vicepremierul rus Alexei Overciuk a cerut joi guvernului armean să organizeze ‘cât mai curând’ un referendum prin care să decidă dacă rămâne în Uniunea Economică Eurasiatică sau se alătură UE.
‘Noi nu putem ajuta financiar o țară care-și vede viitorul în UE, care se pregătește pentru un război cu Rusia. De ce să ajutăm o asemenea țară? Cum să dăm bani cuiva care mâine ar putea lupta împotriva noastră?’, s-a întrebat vicepremierul rus.
‘Trebuie să vedem cine câștigă (duminică în alegeri) și apoi luăm decizii. Așadar, dacă forțele pro-europene câștigă, înseamnă că Armenia se îndreaptă spre UE’, a indicat același oficial rus, referindu-se la alegerile legislative care au loc în Armenia pe 7 iunie.
Potrivit experților consultați de portalul Gazeta.ru, Armenia ar putea pierde până la 355 de milioane de dolari în urma sancțiunilor rusești, întrucât între 80% și 95% din producția sa agricolă este direcționată către piața rusă.
Armenia, o țară cu aproximativ 3 milioane de locuitori și lipsită de ieșire la mare, a avut în mod tradițional legături strânse cu Rusia, care deține și o bază militară pe teritoriul său. Aceste relații au intrat însă în declin după ce fostul jurnalist și politician armean de opoziție Nikol Pașinian a devenit premier în 2018 în urma protestelor pe care le-a condus. Considerat de Rusia un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei ‘revoluții colorate’, el nu a primit sprijin din partea Moscovei în războaiele cu Azerbaidjanul din anii 2020 și 2023.
În urma unei ofensive a Azerbaidjanului în 2023, Armenia a pierdut complet provincia azeră cu populație majoritar armeană Karabah, pe care o preluase sub control după războiul desfășurat la începutul anilor ’90. În cele din urmă, populația armeană din Karabah s-a refugiat în Armenia, iar cele două țări au încheiat un acord de pace și premierul Pașinian și-a continuat politica de distanțare față de Rusia și de apropiere de SUA și UE, adoptând de asemenea o lege prin care a lansat procesul de aderare a Armeniei la blocul comunitar.
