Valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat (Pilonul II) a fost de 212,55 miliarde lei la 31 martie 2026, în creștere cu aproximativ 33% comparativ cu aceeași dată a anului 2025, arată Raportul privind evoluția sistemului de pensii private în trimestrul I 2026, realizat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
Potrivit sursei citate, numărul participanților înregistrați în sistemul pensiilor administrate privat la data menționată a fost de 8,51 milioane persoane, în creștere față de 8,46 milioane persoane la finalul anului anterior.
La finalul lunii martie, erau înscrise în Registrul Electronic al ASF șapte fonduri de pensii administrate privat. Acestea sunt administrate de șapte administratori de fonduri de pensii private, activele lor fiind încredințate spre păstrare unui număr de trei bănci din România cu rol de depozitari.
La nivelul Pilonului II, contribuția medie a participanților cu contribuții virate în luna martie 2026 a fost de circa 419 lei/participant, în timp ce la 31 decembrie 2025 valoarea acesteia a fost de 408 lei/participant. Pe parcursul trimestrului I, contribuțiile virate în sistemul de pensii administrate privat au fost în cuantum de 5,77 miliarde lei, în creștere cu aproximativ 11% față de aceeași perioadă a anului anterior.
Potrivit raportului, titlurile de stat și acțiunile au rămas principalele instrumente financiare în care au investit fondurile de pensii administrate privat. Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în titluri de stat au reprezentat 63,9%, în scădere față de nivelul de 65% înregistrat la 31 decembrie 2025.
Totodată, investițiile în acțiuni au reprezentat 28% din valoarea totală a activelor fondurilor de pensii din Pilonul II, în topul clasamentului fiind Banca Transilvania SA, OMV Petrom SA, Romgaz SA, Hidroelectrica SA și BRD – Groupe Societe Generale SA. De asemenea, ponderi importante erau investite și în obligațiuni corporative (3,75%), fonduri de investiții (3,15%) și conturi curente și depozite bancare (1,13%).
Rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat a fost 8,54% în martie 2026, în scădere față de finalul anului 2025 (8,66%).
La finalul lunii martie, valoarea medie a activului unui participant la sistemul pensiilor administrate privat era de 25.215 lei, înregistrând o creștere de 31% comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Pe parcursul primului trimestru al anului au fost efectuate plăți ale activului personal net către participanți în cuantum de 875 milioane lei pentru 21.468 participanți și beneficiari.
În perioada menționată, valoarea totală a activelor fondurilor de pensii administrate privat a fost de 212,55 miliarde lei, iar valoarea activelor nete a atins nivelul de 212,49 miliarde lei.
Conform ASF, piața fondurilor de pensii administrate privat înregistrează un grad ridicat de concentrare, primele trei fonduri totalizând 68% din activele totale.
Primele trei fonduri de pensii administrate privat în funcție de numărul de participanți, FPAP NN (25%), FPAP AZT Viitorul Tău (20%) și FPAP Metropolitan Life (14%), cumulează 59% din numărul total de persoane înregistrate în sistem.
În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, la finalul lunii martie, ponderea participanților cu vârsta de până în 35 ani a fost de 32% din totalul participanților, iar ponderea celor cu vârstă de peste 35 ani a fost de 68%. Distribuția participanților pe gen rămâne constantă, ponderea participanților de genul feminin în numărul total de participanți fiind de 48%, iar ponderea persoanelor de gen masculin de 52%.
De la începutul anului până în luna martie 2026, au fost virate contribuții brute către fondurile de pensii administrate privat în cuantum de 5,77 miliarde lei, cu 11% mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. În luna martie au fost virate contribuții brute în cuantum de aproximativ 1,81 miliarde lei, în scădere cu 3,5% comparativ cu luna decembrie 2025 (1,88 miliarde lei). Contribuția medie per participant a fost de circa 419 lei în luna martie 2026, cu 2,8% mai mult comparativ cu cea înregistrată la finalul anului precedent.
Contribuția lunară medie variază în funcție de județ, cele mai mari valori fiind înregistrate în București (569 lei/participant), Cluj (540 lei/participant), Ilfov (506 lei/participant) și Timiș (495 lei/participant). Cele mai mici contribuții lunare medii se înregistrează în Harghita (350 lei/participant), Maramureș (349 lei/participant) și Vrancea (344 lei/participant), se mai arată în raport.
În ceea ce privește contribuțiile lunare totale, se păstrează diferența accentuată între regiuni, București înregistrând cele mai mari valori (408 milioane lei), urmat de Cluj (78 milioane lei) și Timiș (60 milioane lei). La polul opus se află Ialomița, Giurgiu și Mehedinți înregistrând cele mai scăzute valori (între 5,8 și 4,4 milioane lei).
Distribuția valorii conturilor participanților arată o concentrare mare, 70% din active fiind deținute de doar 25% din participanți. Cel mai mare cont are o valoare de 3,72 milioane lei, iar cel mai mic are o valoare de un leu. Totodată, 20% dintre participanți dețin active sub valoarea de 1.834 lei.
Pe parcursul trimestrului I din 2026 au fost efectuate plăți ale activului personal net în valoare de circa 875 milioane lei către 21.468 participanți sau beneficiari. Din valoarea totală a plăților efectuate, un procent de 83% este aferent deschiderii dreptului la pensie, 7,6% ca urmare a decesului participantului și 9,4% ca urmare a invalidității.
Ca și modalitate de plată a activului personal net, pentru 56% dintre participanți/beneficiari au fost efectuate plăți unice, în timp ce procentul celor eșalonate a fost de 44%. ‘Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, au fost efectuate plăți unice în valoare de 390 milioane lei și plăți eșalonate în valoare de circa 337 milioane lei. Au fost înregistrate plăți unice în cuantum de 47 milioane lei și plăți eșalonate în cuantum de 19 milioane lei către beneficiarii activului personal net ca urmare a decesului participantului. Pentru invaliditate, cuantumul activului net personal plătit a fost de aproximativ 54 milioane lei aferent plăților unice și 28 milioane lei prin plăți eșalonate’, arată raportul ASF.
Cele mai mari ponderi în totalul plăților activului personal net în trimestrul I au fost înregistrate de FPAP NN (35%), FPAP AZT Viitorul Tău (25%) și FPAP Metropolitan Life (15%), fiind și fondurile cu cel mai mare număr de participanți. Plata ca urmare a deschiderii dreptului la pensie reprezintă ponderea cea mai mare în numărul plăților fondurilor de pensii administrate privat (68%).
Conform datelor ASF, toate fondurile de pensii administrate privat au investit majoritar în obligațiuni suverane, în procente de peste 56% din activele totale. Dintre cele șapte fonduri de pensii administrate privat, FPAP BRD a investit cel mai mare procent din active în titluri de stat, aproximativ 68,77%, urmat de FPAP NN (66,28%). Alte instrumente financiare precum acțiunile sau obligațiunile corporative se regăsesc în portofoliile investiționale ale fondurilor de pensii în procente relevante.
La data de 31 martie, investițiile denominate în lei ale fondurilor de pensii administrate privat au înregistrat un procent de aproximativ 87%, iar dintre plasamentele în valută, ponderea cea mai mare au avut-o plasamentele în euro (12%) și dolar american (0,55%). Patru fonduri de pensii administrate privat aveau în portofolii instrumente de acoperire a riscului valutar la finalul lunii martie 2026.
Valoarea plasamentelor în titluri de stat ale fondurilor de pensii administrate privat la finalul trimestrului I a fost de 135,8 miliarde de lei. Dintre acestea, titlurile de stat denominate în lei înregistrează un procent ridicat (87,9%), urmate de cele denominate în euro 11,5% și în dolar american 0,6%. În cazul emisiunilor în lei, cele mai mari valori au fost înregistrate de titlurile de stat cu maturitatea în 2031 – 2034. O mare parte din emisiunile în euro ajung la scadență în 2033 și 2039. Toate titlurile de stat din portofoliile fondurilor de pensii din Pilonul II sunt emise exclusiv de statul român.
Investițiile în obligațiuni corporative au fost în cuantum de 7,97 miliarde lei, având o pondere de 3,75% în totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat. Investițiile în obligațiuni municipale au reprezentat de 0,25% din portofolii, în timp ce obligațiunile emise de organisme străine neguvernamentale s-au situat la un procent de 0,11%, potrivit raportului.
Majoritatea emitenților obligațiunilor corporative sunt din România (68,4%), fiind urmați de emitenți din țări precum SUA (14,2%), Spania (9,1%), și Franța (3,8%). Fondurile de pensii administrate privat au investit în obligațiuni corporative românești emise de Banca Comercială Română în procent de aproximativ 28,1% din totalul obligațiunilor corporative, Raiffeisen Bank SA în procent de 16,7%, Romgaz (8,1%), UniCredit Bank SA în procent de 7,03%, CEC Bank în procent de 3,5%, Banca Transilvania în procent de 3,3% și Electrica SA (1,7%).
Plasamentele fondurilor de pensii administrate privat în depozite bancare și conturi curente, la 31 martie 2026, se situau în jurul valorii de 2,39 miliarde lei, reprezentând 1,13% din activele totale. Principalele instituții la care fondurile de pensii administrate privat dețin depozite bancare sau conturi curente sunt: BRD – Groupe Societe Generale SA, Raiffeisen Bank SA, Citibank Romania, Banca Comercială Română și ING Bank Romania.
Fondurile de pensii administrate privat investesc în emitenți care respectă guvernanța corporativă și sunt transparenți. La 31 martie, sistemul pensiilor administrate privat din România a investit în acțiuni 58,7 miliarde de lei, respectiv un procent de aproximativ 27,62% din activele totale. Cea mai mare parte a emitenților de acțiuni e reprezentată de companii din România (96,1%), restul fiind emitenți din alte state (3,9%), relevă sursa citată.
Principalii emitenți de acțiuni erau companiile aflate în topul celor mai tranzacționate companii pe segmentul principal la BVB.
În ceea ce privește emitenții străini, majoritatea sunt din Germania, Cipru, Olanda, Italia, Franța și Regatul Unit.
‘Pe parcursul istoriei sale, sistemul de pensii private din România a depășit cu bine atât crizele financiare anterioare, cât și alte episoade de volatilitate și de scăderi pe piețele financiare, acesta revenind pe o traiectorie pozitivă la scurt timp. Chiar și în acest context, performanțele anterioare nu pot constitui garanții privind rezultatele viitoare, cu atât mai mult cu cât evoluțiile curente determină multe provocări, având în vedere incertitudinile și dinamica geopolitică pe plan global’, se menționează în raportul ASF.
