Grecia a protestat marţi în forurile europene în legătură cu o dronă navală ucraineană neexplodată găsită în apele sale teritoriale, temându-se că războiul s-ar putea extinde în Marea Mediterană, în timp ce forţele Kievului vânează „flota fantomă” cu proprietari necunoscuţi care transportă petrol rusesc, relatează POLITICO.
O dronă navală de tip Magura, care încă transporta explozibili şi prezenta semne că a fost utilizată într-o tentativă de atac, a fost zărită săptămâna trecută de un pescar în apropierea insulei Lefkada din vest, o destinaţie turistică populară. Aceasta era blocată într-o peşteră, cu motoarele încă în funcţiune.
Ministrul elen al apărării, Nikos Dendias, a confirmat marţi că drona este de origine ucraineană şi a ridicat problema în cadrul Consiliului de Apărare al UE de la Bruxelles, calificând-o drept „un incident extrem de grav”.
Ministrul de externe Giorgos Gerapetritis s-a plâns, de asemenea, de prezenţa dronei la o întâlnire cu omologii săi din UE în cadrul Consiliului Afacerilor Externe de luni, afirmând că Atena va răspunde cu proteste diplomatice.
Atena „nu va permite desfăşurarea operaţiunilor de război în regiunea mediteraneeană mai largă şi, în special, în direcţia Greciei”, a spus el.
Forţele armate greceşti supraveghează ancheta şi pregătesc un raport.
Cele două scenarii principale investigate sunt fie că drona a fost aruncată în zonă de o navă comercială, fie că a fost lansată de la o bază ucraineană din Misrata, vestul Libiei, potrivit oficialilor eleni.
Nu este prima dată când Atena este afectată de eforturile ucrainienilor de a bloca veniturile din petrol ale preşedintelui Vladimir Putin. În martie anul trecut, o navă deţinută de o companie greacă a fost lovită de o dronă ucraineană în largul coastei Novorossiisk, unde încărca petrol rusesc.
„Se presupune că acest atac este probabil legat de deciziile luate de a permite parţial transportul petrolului rusesc timp de o lună”, a declarat în martie ministrul grec al transporturilor Maritime, Vassilias Kikilas, calificând drept „inacceptabil şi foarte periculos” atacarea navelor care navighează sub pavilion grecesc sau care transportă echipaje greceşti.
Kievul face presiuni pentru a reduce veniturile Rusiei din petrol, transformând petrolierele care ajută Moscova într-o ţintă principală.
În acest caz, Kievul a declarat că nu deţine informaţii despre dronă. „Nu există dovezi că aceasta aparţine operatorilor ucraineni de drone maritime. Suntem deschişi la cooperare cu partea greacă pentru a clarifica circumstanţele incidentului, dacă există solicitări relevante din partea lor”, a declarat marţi reporterilor Heorhii Tîhî, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei.
Kievul s-a plâns însă în repetate rânduri că flota gigantică de petroliere a Greciei ajută la susţinerea Rusiei. La începutul războiului, ambasadorul ucrainean de atunci la Atena, Serhii Şutenko, a declarat că „banii anumitor companii de transport maritim sunt pătaţi de sânge”.
Pe de altă parte, incidentul ar putea acum să afecteze imaginea publică a guvernului conservator al Noii Democraţii, întrucât Atena a făcut eforturi considerabile pentru a oferi sprijin Ucrainei în ultimii cinci ani, inversând legăturile tradiţional strânse cu Rusia.
Guvernul se confruntă acum cu critici din partea partidelor de opoziţie de pe întreg spectrul politic, care subliniază că Grecia pare să fie complet neprotejată, cu o monitorizare inadecvată a apelor sale teritoriale.
Kyriakos Velopoulos, liderul partidului ultranaţionalist Soluţia Greacă, considerat apropiat de Rusia, a declarat: „(Preşedintele Volodimir Zelenski) nu a fost niciodată un prieten al Greciei, ci a fost întotdeauna duşmanul ei”. El a văzut totuşi o parte pozitivă, menţionând că partidul său „ar prelua drona, ar face inginerie inversă asupra ei şi ar produce în serie acest tip de drone”.
Neîncrederea dintre Grecia şi Ucraina nu este ceva nou. Unele ţări din UE fac presiuni asupra Atenei să furnizeze avioane de luptă Ucrainei, dar Atena este reticentă.
În noiembrie anul trecut, Atena şi Kievul au convenit să producă în comun drone navale fără pilot. Dar acordul pare să fi întâmpinat un obstacol, în special deoarece Ucraina doreşte să-şi păstreze un cuvânt de spus asupra modului în care forţele armate greceşti ar utiliza aceste sisteme. Atena vede acest lucru ca o modalitate prin care Ucraina îşi menţine influenţa în relaţiile sale cu Turcia.
