Doborârea, în judeţul Buzău, a dronei care a pătruns în spaţiul aerian naţional reprezintă o acţiune executată cu profesionalism, afirmă reprezentanţii AUR, catre consideră, însă, că Guvernul trebuie să răspundă cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional.
”Doborârea dronei care a pătruns în spaţiul aerian naţional reprezintă o acţiune executată cu profesionalism de către piloţii şi personalul Forţelor Aeriene Române. Militarii şi-au îndeplinit misiunea, au angajat ţinta într-o zonă nelocuită şi au evitat producerea unor victime sau pagube la sol. Succesul tactic al militarilor nu poate însă ascunde vulnerabilitatea strategică provocată de întârzierea deciziilor politice de înzestrare. Dincolo de acest succes tactic, rămâne însă o întrebare gravă, la care conducerea politică a Ministerului Apărării şi Guvernul trebuie să răspundă: cum a fost posibil ca o dronă neidentificată să pătrundă atât de adânc în spaţiul aerian naţional?”, se arată într-un comunicat al AUR.
Conform informaţiilor comunicate de MApN, drona a fost detectată la ora 09:39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina, şi a continuat să evolueze pe traseul Sulina–Brăila–Feteşti–Buzău. Două aeronave Eurofighter Typhoon ale Forţelor Aeriene Italiene au decolat la ora 09:48, iar două aeronave F-16 ale Forţelor Aeriene Române au decolat la ora 10:56. Ţinta a fost doborâtă de un F-16 românesc la ora 11:02, în apropierea localităţii Padina. Între detectarea iniţială şi neutralizare au trecut 83 de minute, timp în care drona a pătruns adânc în interiorul teritoriului naţional.
”Nu afirmăm că reacţia militară a lipsit. Aeronavele au fost ridicate, ţinta a fost urmărită, iar misiunea a fost finalizată. Întrebarea legitimă este însă alta: de ce România nu a dispus de capacitatea de a neutraliza această ameninţare mai aproape de frontieră, prin sisteme antidronă terestre, cu rază scurtă şi costuri proporţionale? Pentru contracararea unei singure drone au fost angajate patru avioane de luptă, două Eurofighter şi două F-16, şi a fost utilizată o rachetă al cărei tip nu a fost încă făcut public!”, comentează AUR în comunicat.
Comform AUR, România are nevoie de senzori pentru ţinte care evoluează la joasă înălţime, sisteme de război electronic şi bruiaj, interceptori antidronă, tunuri cu muniţie programabilă şi sisteme cu rachete cu rază scurtă, integrate într-un lanţ rapid „senzor–decizie–efector”.
AUR solicită Guvernului şi conducerii MApN: prezentarea cronologiei complete şi a lanţului de comandă al operaţiunii; explicarea motivului pentru care neutralizarea nu a fost posibilă mai aproape de frontieră; comunicarea tipului dronei şi al rachetei utilizate; constituirea unei apărări antidronă stratificate pe frontiera de est şi în jurul infrastructurii critice.
”Militarii români şi-au făcut datoria. Puterea politică trebuie să explice de ce, după mai mult de patru ani de război la frontieră, România este încă obligată să folosească avioane de vânătoare şi rachete costisitoare pentru a neutraliza drone pe care ar fi trebuit să le combată rapid, eficient şi mult mai aproape de graniţă”, subliniază AUR.
