in ,

Badea (BNR): Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic

Badea (BNR): Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic

Inteligența artificială (AI) devine atât un motor al creșterii economice, cât și o posibilă sursă de risc sistemic, în condițiile în care evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor, a susținut prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Leonardo Badea, la o conferință de specialitate.

‘Inteligența artificială devine simultan un motor al creșterii economice și o posibilă sursă de risc sistemic. Investițiile în inteligența artificială susțin productivitatea, inovația și perspectivele de creștere pe termen lung. În același timp, evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr restrâns de companii și finanțarea tot mai amplă prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor. Riscul nu provine neapărat din tehnologie, ci din posibilitatea ca așteptările financiare să evolueze mai rapid decât rezultatele economice efective. O tehnologie poate fi revoluționară pentru economie, dar unele evaluări financiare asociate acesteia pot să nu fie sustenabile’, a afirmat Leonardo Badea, în cadrul conferinței internaționale ‘Piețele Financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie’, organizată de Institutul de Studii Financiare.

Oficialul BNR a evidențiat și decalajul dintre România și Uniunea Europeană în ceea ce privește adoptarea inteligenței artificiale.

‘Tehnologia însă este la originea transformărilor pe care le anticipăm. Inteligența artificială a schimbat felul în care se analizează riscurile, se evaluează clienții și se fundamentează deciziile de investiții. Ritmul adoptării este rapid: în Uniunea Europeană, ponderea companiilor care folosesc tehnologii de inteligență artificială a crescut de la 8% în 2023 la 20% anul trecut. În România, ea era de aproximativ 5%, decalajul fiind mai amplu în cazul companiilor mici și medii, ceea ce arată cât de mult spațiu de recuperare avem. Și în rândul populației, utilizarea este mai redusă: în 2025, 17,8% dintre persoane foloseau inteligența artificială în România, comparativ cu 32,7% în Uniunea Europeană. În aceste condiții, aportul productivității la creșterea economică potențială rămâne modest, fiind limitat de ritmul lent al inovării și al adoptării noilor tehnologii, precum și de utilizarea insuficientă a soluțiilor digitale la nivelul companiilor și al populației’, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

Referitor la stabilitatea financiară, Leonardo Badea a evidențiat importanța sustenabilității fiscale și a menținerii capacității economiei de a se finanța în condiții sustenabile.

‘Riscul suveran redevine o variabilă centrală a stabilității financiare. Nivelurile ridicate ale datoriei publice, necesarul persistent de finanțare și creșterea randamentelor obligațiunilor pot modifica percepția investitorilor asupra riscului. Într-un asemenea context, sustenabilitatea fiscală nu mai reprezintă exclusiv o problemă a finanțelor publice, ci devine o condiție a stabilității financiare și a funcționării eficiente a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Pentru economiile emergente, inclusiv România, această relație este deosebit de importantă. Prima de risc suveran influențează costul capitalului pentru întreaga economie, afectând investițiile private, competitivitatea și potențialul de creștere. Disciplina fiscală nu înseamnă doar echilibrarea bugetului, ci și protejarea capacității economiei de a se finanța în condiții sustenabile’, a susținut acesta.

Totodată, prim-viceguvernatorul BNR a atras atenția asupra riscurilor asociate dezvoltării intermedierii financiare nebancare.

‘Intermedierea financiară nebancară modifică arhitectura riscului sistemic. Extinderea fondurilor de investiții și a altor forme de intermediere nebancară diversifică sursele de finanțare ale economiei. Totuși, prin interconectarea acestora cu băncile, expunerile comune pot amplifica transmiterea șocurilor. De aceea, consolidarea piețelor de capital trebuie însoțită de o înțelegere mai profundă a riscurilor la nivelul întregului sistem financiar’, a arătat Leonardo Badea.

În acest context, oficialul BNR a subliniat necesitatea menținerii rezilienței sistemului financiar.

‘Reziliența nu înseamnă absența șocurilor, ci capacitatea de a le absorbi fără întreruperea funcțiilor esențiale ale sistemului financiar. BCE evidențiază poziția solidă a sectorului bancar european, susținută de capitalizare, lichiditate și profitabilitate. Această reziliență constituie un avantaj important într-un mediu internațional incert. Pentru România, implicația este că menținerea solidității sistemului bancar și dezvoltarea piețelor de capital trebuie privite ca obiective complementare’, a precizat acesta.

În ceea ce privește pregătirea profesională, Leonardo Badea a evidențiat necesitatea dezvoltării competențelor digitale și a capacității de adaptare la noile tehnologii.

‘De aceea, profesioniștii din piețele financiare vor avea nevoie de competențe care astăzi abia se conturează: înțelegerea datelor și a algoritmilor, a noilor categorii de risc și a felului în care tehnologia modelează deciziile financiare și funcționarea piețelor. Aici pornim de la o bază încă modestă: specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor reprezintă în România 2,7% din totalul persoanelor ocupate, față de 5% în medie în Uniunea Europeană. În plus, conform datelor Eurostat, doar 32% din populație deținea competențe digitale de bază în anul 2025, față de o medie europeană de 60%. Un aspect pozitiv este că acest indicator se situează la un nivel mai ridicat în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani (53%), dar încă sub media UE (74,6%)’, a explicat prim-viceguvernatorul BNR.

Acesta a prezentat și un concept pe care l-a denumit ‘decalajul Azazel’, referitor la diferența dintre ritmul dezvoltării tehnologice și capacitatea societății de a utiliza responsabil noile tehnologii.

‘Aceste evoluții m-au determinat să formalizez un nou concept, decalajul (gap-ul) Azazel, definit ca diferența dintre viteza cu care o societate dobândește capacități tehnologice noi și viteza cu care dezvoltă deprinderi, norme, instituții și responsabilitatea necesară utilizării acestor tehnologii. Această perspectivă poate fi pusă în legătură cu o idee fundamentală din teoria modernă a creșterii economice, potrivit căreia acumularea cunoașterii și capacitatea de a o valorifica reprezintă procese distincte, care necesită timp și resurse’, a afirmat Leonardo Badea.

În același timp, prim-viceguvernatorul BNR a avertizat că investițiile masive în infrastructura dedicată inteligenței artificiale vor exercita presiuni asupra costurilor de finanțare.

‘Nu știm cu exactitate cum va arăta economia după anul 2030. Știm totuși că în perioada următoare, dominată de un boom în zona AI, cadrul macrofinanciar va fi subiectul unor transformări majore. Un studiu publicat în 2026 arată că doar campusurile dedicate inteligenței artificiale vor absorbi anual 3,6% din PIB în perioada 2025 – 2032. Aceste cheltuieli masive în infrastructura AI vor determina mai departe presiuni de creștere asupra costurilor de finanțare atât pentru state, cât și pentru alte entități private. În aceste circumstanțe putem discuta despre un fenomen de tip crowding out generat de AI’, a susținut acesta.

Totodată, Leonardo Badea a subliniat importanța dezvoltării unui sistem financiar stabil, capabil să susțină investițiile și să valorifice noile tehnologii.

‘La final, aș vrea să subliniez faptul că avem misiunea să dezvoltăm un sistem financiar care să finanțeze investițiile din surse diversificate, care rămâne stabil pe măsură ce se transformă, care folosește tehnologia pentru a deveni mai eficient și care se sprijină, în deciziile esențiale, pe oameni pregătiți profesional și gata să se adapteze la schimbare. Doar așa vom putea ține pasul cu o lume care nu își va încetini ritmul pentru a ne aștepta’, a adăugat prim-viceguvernatorul BNR.

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Modificările fiscale din 2026 pot influența tranzacțiile de fuziuni și achiziții din România (studiu)

Modificările fiscale din 2026 pot influența tranzacțiile de fuziuni și achiziții din România (studiu)

Cristina Chiriac (CONAF): Fiscalitatea pe munca part-time, una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri

Cristina Chiriac (CONAF): Fiscalitatea pe munca part-time, una dintre principalele probleme ale mediului de afaceri