Rata de ocupare a populației cu vârstă de muncă (15-64 ani) în 2025, în România, a fost de 63%, în scădere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, potrivit INS. România rămâne fruntașă în UE la numărul de decese în accidente rutiere. În 2025, 24,3% dintre tinerii europeni și 20,7% din România (16-29 ani) s-au implicat online în activități civice sau politice. Exporturile UE de produse farmaceutice către țări din afara UE au susținut 926.000 de locuri de muncă în UE, în 2023, potrivit Eurostat.
Rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în 2025 de 63%, în scădere față de anul anterior cu 0,8 puncte procentuale, conform statisticilor publicate la 22 aprilie 2026. Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 ani a fost de 69%, în scădere față de anul anterior cu 0,5 puncte procentuale.
Populația activă a României era de 8.194.600 de persoane, din care 7.694.300 erau persoane ocupate și 500.300 erau șomeri, conform https://insse.ro.
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 17,6%, iar cea a persoanelor vârstnice (55-64 ani), de 57%, în 2025.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru populația în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul persoanelor cu studii superioare (90,1%). Erau ocupate 65,8% dintre persoanele cu nivel mediu de educație și 34,9% dintre cele cu nivel scăzut de educație.
Salariații, în scădere față de anul precedent (-13,5 mii de persoane), au deținut în continuare cea mai mare pondere (86,9%) în totalul populației ocupate. Lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați reprezentau 11,7% din populația ocupată.
Distribuția populației ocupate pe forme de proprietate arată că sectorul privat a absorbit 82,3% din aceasta; sectorul public concentra 17,1% din populația ocupată, iar în sectorul mixt lucrau 0,6% dintre persoanele ocupate.
Din totalul persoanelor ocupate, 10,1% lucrau în sectorul agricol, 32,4% – în industrie și construcții, iar 57,5% – în servicii.
Rata șomajului a fost de 6,1%, valoare mai mare cu 0,7 puncte procentuale decât cea înregistrată în anul precedent. Pe grupe de vârstă, rata șomajului a înregistrat nivelul cel mai ridicat (26,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani). Șomajul a afectat în măsură mai mare absolvenții cu nivel de educație scăzut și mediu, pentru care rata șomajului a fost de 17,6%, respectiv 5,1%. Rata șomajului a fost de doar 1,8% în cazul persoanelor cu studii superioare.
Din rândul populației inactive în vârstă de 15-74 ani (6.175.500 persoane), 204.500 de persoane inactive doreau să lucreze, dar fie nu căutau de lucru, fie nu erau disponibile să înceapă lucrul – în scădere cu 8,6% față de anul anterior – arată comunicatul Institutului Național de Statistică de la 29 aprilie 2026.
***
În 2025, 24,3% dintre tinerii europeni cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani s-au implicat online în activități civice sau politice. Această implicare include exprimarea opiniei lor cu privire la probleme civice sau politice sau participarea la consultări sau vot online. Prin comparație, acest tip de implicare a fost de doar 20,2% în rândul populației generale, potrivit rezultatelor publicate cu ocazia Săptămânii Europene a Tineretului (24 aprilie – 1 mai) pe https://ec.europa.eu/eurostat.
Participarea civică sau politică online în rândul tinerilor a fost cea mai mare în Slovenia (49,4%), Letonia (33,3%) și Olanda (31,3%). Cele mai mici procente au fost înregistrate în Belgia (12,3%), Cehia (14,3%), Suedia și Grecia (ambele cu 16,1%). În România procentul participării tinerilor a fost 20.7%.
În 23 din cele 27 de țări ale UE, tinerii erau mai predispuși să utilizeze internetul pentru participare civică sau politică decât populația generală. Cele mai mari diferențe au fost înregistrate în Slovenia (49,4% dintre tineri față de 33,5% din populația generală), Letonia (33,3% față de 24,2%) și Italia (30,9% față de 24,5%).
***
În 2024, accidentele rutiere au curmat viața a 19.934 de persoane în UE, o scădere de 2,2% față de 2023 (20.384 de decese). Acesta a fost al doilea an consecutiv cu o scădere a numărului de decese, potrivit Eurostat.
Statisticile europene au indicat o medie de 44 de decese rutiere la un milion de locuitori. Cele mai mici rate ale deceselor rutiere au fost înregistrate în Suedia (20 de decese la un milion de locuitori), urmată de Malta (21) și Danemarca (24). În schimb, cele mai mari rate au fost înregistrate în România (78), Bulgaria (74) și Grecia (64).
Numărul persoanelor decedate în accidente rutiere a scăzut considerabil în ultimii 10 ani, cu 17,4% între 2014 și 2024.
Cele 10 regiuni ale UE cu cel mai mare număr de accidente rutiere în 2024 au fost în Germania, Italia și Spania. Nordrhein-Westfalen din Germania a fost singura regiune NUTS 1 care a înregistrat peste 60.000 de accidente (62.741). Bayern din Germania a avut al doilea cel mai mare număr de accidente rutiere (49.374), urmată de Nord-Ovest din Italia (48.815), conform datelor publicate de Eurostat la 27 aprilie 2026.
***
În 2023, exporturile UE de produse farmaceutice către țări din afara UE au susținut 926.000 de locuri de muncă în UE, reprezentând 4,3 la mie din totalul locurilor de muncă din UE. Atât numărul de lucrători, cât și ponderea acestora în totalul locurilor de muncă au atins cele mai ridicate niveluri în 2023, conform Eurostat.
Aceste cifre includ ocuparea forței de muncă în industria farmaceutică sau în alte industrii. În timp ce 325.000 de persoane erau angajate în industria farmaceutică a UE (efect direct), exporturile de produse farmaceutice ale UE au susținut 601.000 de lucrători în alte industrii (efect indirect), confirmând rolul industriei farmaceutice ca și contribuitor net la ocuparea forței de muncă în UE, în sens mai larg, prin exporturile sale către țări din afara UE.
Numărul lucrătorilor din UE din toate industriile legate de exporturile farmaceutice a crescut constant, de la 504.000 în 2010. Per total, locurile de muncă din UE generate de exporturile farmaceutice aproape s-au dublat între 2010 și 2023. În același timp, ponderea locurilor de muncă din UE legate de exporturile de produse farmaceutice a crescut de la 2,6 la mie în 2010 la 4,3 la mie în 2023.
Privind destinațiile de export ale industriei farmaceutice a UE, comerțul cu Statele Unite a avut cel mai mare impact asupra ocupării forței de muncă în UE, deoarece exporturile către această țară au susținut locurile de muncă a 275.000 de lucrători din UE în 2023.
Elveția și China s-au clasat pe locurile al doilea și al treilea, cu 104.000 și 103.000 de persoane din UE ale căror locuri de muncă au fost susținute de exporturile din sectorul farmaceutic al UE către aceste destinații. Regatul Unit și Japonia au urmat, cu 51.000, respectiv 42.000 de lucrători din UE.
Datele privind valorile exporturilor în 2025 arată că UE a exportat produse medicinale și farmaceutice în valoare de 366,2 miliarde de euro și a importat 145,7 miliarde de euro, rezultând un excedent comercial record de 220,5 miliarde de euro, conform statisticilor publicate la 13 aprilie 2026 de Biroul European de Statistică.
Comparativ cu 2024, exporturile au crescut cu 16,0% (de la 315,7 miliarde de euro), iar importurile au crescut cu 21,0% (de la 120,4 miliarde de euro).
În 2025, Irlanda a fost cel mai mare exportator de produse medicinale și farmaceutice din UE către țări din afara UE, cu exporturi evaluate la 93,8 miliarde de euro, urmată de Germania (67,9 miliarde de euro) și Belgia (38,5 miliarde de euro).
Cei mai mari importatori din țări din afara UE au fost Italia (27,5 miliarde de euro), Belgia (24,7 miliarde de euro) și Germania (24,2 miliarde de euro).
Statele Unite au fost principala destinație pentru exporturile extra-UE de produse medicinale și farmaceutice în 2025, reprezentând 43,8% din totalul exporturilor, evaluate la 160,6 miliarde de euro. Elveția a fost al doilea cel mai mare partener (16,3%, 59,7 miliarde de euro), urmată de Regatul Unit (5,6%, 20,6 miliarde de euro).
Majoritatea importurilor către UE au provenit din Statele Unite (41,2%, 60,1 miliarde de euro), Elveția (28,4%, 41,4 miliarde de euro) și China (9,0%, 13,1 miliarde de euro), conform https://ec.europa.eu/eurostat/.
