Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) analizează posibilitatea lansării unor programe de sprijin pentru companiile din ţările în care operează, pentru a le ajuta să facă faţă efectelor economice ale războiului cu Iranul, a declarat preşedinta instituţiei, Odile Renaud-Basso, citată de Reuters.
Conflictul, ajuns în a treia săptămână, a împins preţul petrolului peste 100 de dolari pe baril, a perturbat aprovizionarea cu îngrăşăminte, alimente şi alte bunuri care tranzitează Strâmtoarea Ormuz şi a afectat rutele de transport aerian.
BERD finanţează proiecte de dezvoltare a sectorului privat în aproximativ 40 de ţări din Europa de Est, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa.
”Analizăm deja ce putem face pentru a sprijini clienţii noştri din ţările cele mai afectate”, a declarat Renaud-Basso pentru Reuters.
Sprijinul ar putea include măsuri pentru a ajuta companiile să suporte creşterea costurilor energiei, să aibă acces la îngrăşăminte în contextul perturbării aprovizionării sau să susţină afacerile dependente de turism din ţări precum Egipt, Iordania şi Liban, afectate de restricţiile de călătorie.
”Este un nou şoc şi trebuie să fim pregătiţi să oferim sprijin pentru a absorbi acest impact”, a spus ea, fără a oferi detalii despre forma concretă a programelor.
BERD urmăreşte şi posibilitatea reducerii remitenţelor trimise de muncitorii migranţi din statele din Golf către ţările de origine, precum Egipt sau Iordania, ceea ce ar putea afecta economiile acestor state.
Banca monitorizează, de asemenea, riscul ca unele proiecte să fie amânate, anulate sau să îşi piardă finanţarea din cauza incertitudinii economice şi a creşterii costurilor energetice. Investiţiile străine directe ar putea scădea dacă interesul investitorilor pentru pieţele emergente se diminuează.
Renaud-Basso a avertizat că majorarea costurilor de finanţare la nivel global ar putea crea probleme macroeconomice pentru unele state care alocă deja o parte semnificativă din venituri pentru plata datoriilor. Situaţia este deosebit de sensibilă în unele ţări mediteraneene, precum Egipt şi Tunisia, dar şi în Africa subsahariană.
Randamentele obligaţiunilor guvernamentale americane, care reprezintă un reper global pentru costul capitalului, au crescut semnificativ de la începutul conflictului.
În acelaşi timp, statele din Golf reevaluează modul în care utilizează trilioanele de dolari administrate de fondurile lor suverane, pentru a compensa pierderile generate de război.
Potrivit şefei BERD, conflictul ar putea accelera investiţiile în securitatea energetică şi diversificarea surselor de energie.
Ţări precum Turcia, care au investit deja în diversificarea energetică şi în energie regenerabilă, sunt mai puţin vulnerabile la şocurile externe.
Războiul cu Iranul ar putea avea şi consecinţe indirecte asupra Ucrainei. Creşterea preţurilor la energie ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei şi ar putea pune presiune asupra finanţelor Kievului. BERD a suspendat investiţiile în Rusia după invazia Ucrainei din 2022.
Renaud-Basso a avertizat şi asupra posibilelor tensiuni în aprovizionarea cu armament pentru Ucraina şi a subliniat importanţa continuării sprijinului financiar internaţional pentru această ţară, în special din partea Uniunii Europene.
–>
