‘Cărțile ne sunt prieteni statornici, ne sunt sfetnici și nu ne contrazic. Cărțile care ne plac sunt și urne de amintiri!’, un citat din scriitorul Mihail Sadoveanu, este mesajul care îi întâmpină, încă de la intrare, pe cititorii ce frecventează una dintre cele mai vechi biblioteci comunale din Alba, cea din Mihalț.
Înființată în 1896, ca Bibliotecă Poporală în cadrul Agenturii ASTREI, instituția a funcționat până în 1924, când a devenit bibliotecă a școlii primare, fiind reînființată ca instituție de sine stătătoare în 1957, a precizat, pentru AGERPRES, Margareta Comșa.
Bibliotecar la Mihalț din anul 2006, Margareta Comșa are în fișa postului și atribuții legate de Căminul Cultural. Biblioteca funcționează în incinta acestuia, o clădire reabilitată recent de Primărie printr-o finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
În prezent, fondul de carte se ridică la 12.840 de volume, de la enciclopedii și dicționare la literatură pentru copii sau cărți de etnografie.
În 2025 au trecut pragul bibliotecii 721 de cititori, care au împrumutat 922 de cărți, a menționat Margareta Comșa.
Majoritatea cititorilor sunt copii, dar sunt și câțiva pensionari care vin și iau cărți, a adăugat ea.
Periodic, aici au loc expoziții tematice, bibliotecara enumerând, printre acestea, cele dedicate lui Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda, Marin Sorescu.
Expoziții de carte sunt organizate și de Ziua Culturii Naționale, de Ziua Națională a Lecturii sau de Ziua Internațională a Cărții pentru Copii și Tineret. Astfel de evenimente au loc și la grădinița și la școala gimnazială din localitate.
De altfel, anul trecut a fost încheiat un acord de colaborare între Biblioteca Comunală Mihalț și Școala Gimnazială cu clasele I-VIII ‘Ion Breazu’ și Grădinița cu Program Normal Mihalț, prin care părțile semnatare și-au propus să introducă copiii în lumea minunată a cărților și să le formeze o atitudine pozitivă față de carte.
‘În societatea contemporană, tehnica modernă fascinează copilul, îndepărtându-l tot mai mult de ceilalți, de cuvântul scris, de ceea ce ne-a fermecat nouă copilăria – cărțile. În ciuda progresului și a științei, cartea rămâne nemuritoare în educarea și formarea personalității fiecărui om. (…). Copiii stau tot mai mult în fața televizoarelor, a calculatoarelor, iar contactul cu cartea este minim. Sunt copii care, din păcate, nu au cărți acasă’, au scris semnatarii acordului – primarul Flavius Breaz, bibliotecara Margareta Comșa și profesoara Maria Florina Comșa.
Dincolo de o vizită la sediul bibliotecii cu elevii de la școală și preșcolarii din comună, prin încheierea acestui acord de cooperare se urmărește creșterea dorinței copiilor de a deschide și de a citi cărți, formarea unei atitudini de grijă și respect față de carte, inclusiv prin organizarea unor concursuri de genul cel mai fidel utilizator al serviciilor de bibliotecă, cel mai bun cititor, cel mai bun recitator sau cel mai bun povestitor.
Margareta Comșa crede că biblioteca ‘este și va rămâne, în orice comunitate, nucleul principal al manifestărilor cu cartea’.
Realitatea este însă alta în majoritatea comunelor din Alba.
De exemplu, în afara bibliotecii din Mihalț, pe Târnave mai este funcțională o singură bibliotecă comunală, la Șona.
Dacă în Cetatea de Baltă, Jidvei, Crăciunelu de Jos, Sâncel sau Valea Lungă nu mai sunt bibliotecari, după pensionarea celor care au activat aici până în ultimii ani, la Șona încă mai există o bibliotecă comunală.
Aceasta funcționează într-o clădire aflată în aceeași curte în care se găsește și casa bibliotecarei, într-un spațiu de 32 de metri pătrați.
Lucia Crișan lucrează la biblioteca din Șona de 36 de ani, mai exact din 1990.
‘Avem un fond de 17.600 de cărți. Cred că e a doua bibliotecă comunală din județ ca mărime ca fond de carte’, a menționat, pentru AGERPRES, Lucia Crișan.
În ceea ce privește utilizatorii, bibliotecara a precizat că sunt și câteva persoane mai în vârstă, care ‘vin cu drag’ și împrumută cărți.
‘Iau poate două, trei cărți atunci când vin și, cunoscând că sunt persoane serioase, accept să restituie cărțile și după o lună, pentru a avea timp să le citească pe toate’, a spus aceasta.
Ea a adăugat că, la începutul activității sale, în anii ’90, un număr mare de cititori frecventau biblioteca.
Pe măsură ce, din motive financiare, fondul de carte nu a mai fost actualizat și mai ales după ce calculatoarele și telefoanele au devenit mai captivante pentru cei mici, și nu numai, decât o carte în format fizic, numărul de cititori s-a redus simțitor.
‘Atunci am luat inițiativa să fac ceva frumos pentru copiii din comună, am știut că au nevoie de așa ceva’, a spus cea pe care cei mici o numesc ‘tanti Luci’.
Practic, ceea ce face bibliotecara zilnic, după ora 12:00, de mulți ani, seamănă cu un after-school.
‘În calitatea de bibliotecar am avut privilegiul să contribui la educația și la dezvoltarea personală a elevilor, în special cu accent pe cei proveniți din mediile sociale defavorizate. Am avut bucuria ca, în fiecare zi, un număr frumos de copii să treacă pragul bibliotecii, dornici să-și îmbunătățească cunoștințele, să cunoască lucruri frumoase, să-și facă temele, pentru că noi îi susținem pe ei, aici învățăm, scriem, citim, facem temele’, a declarat Lucia Crișan.
Chiar în ziua în care, fără a anunța în prealabil, am trecut pragul bibliotecii din Șona, am găsit la masa din prima încăpere mai mulți copii, de vârste diferite. Ajunși în clasa a VIII-a, unii dintre ei vin aici chiar de când erau la grădiniță.
‘Eu împart copilașii pe grupe. Pe cei mai mici îi iau de la 12:00 la 14:00, iar pe cei mai mari de la 14:00 la 16:00. Lucrez individual cu fiecare copil, în funcție de nevoile și de ritmul de învățare. Le explic pas cu pas temele. Nu las un copil să plece până nu-i explic tema. Am studiat fiecare copil în parte, să vedem la fiecare de ce are nevoie. De exemplu, Iacob e în clasa a VIII-a și vine din clasa I. A învățat să citească, să scrie, inclusiv tabla înmulțirii a învățat-o aici. Am exersat cu el, dar și cu frățiorul lui. Nu știau literele. Am exersat cu ei, au învățat să scrie, să facă adunări, scăderi. Pentru mine e o bucurie la fel de mare ca și pentru părinții lor’, a explicat bibliotecara.
Iacob, care spune că a învățat să citească aici într-o vacanță de vară, recunoaște că tanti Luci l-a ‘învățat mult’.
Și Paraschiva, surioara lui, elevă în clasa a III-a, spune că a învățat să citească cu ajutorul bibliotecarei.
‘Tanti Luci, și eu pot să citesc’, i-a spus fetița bucuroasă bibliotecarei atunci când a reușit acest lucru.
Ana Maria, o fată de 15 ani, spune că vine la bibliotecă în fiecare zi de șapte ani: ‘Nu exista zi, de când ieșeam de la școală, să nu fi venit. Dacă nu știam la un exercițiu, tanti Luci ne explica cum trebuie să-l facem și apoi îl rezolvam noi perfect. După ce terminăm temele, facem activități împreună, jocuri’.
Mai spune că îi place și să citească, pentru că o ajută să-și ‘îmbogățească mintea’, preferatele ei fiind cărțile despre natură.
Și Bella, de 8 ani, a învățat abecedarul și să citească alături de bibliotecară.
‘Îmi place că tanti Luci ne ajută când avem nevoie la teme’, a spus fetița.
Elevă în clasa a II-a, Sara, o fetiță care ‘desenează foarte frumos’, al cărei tată este plecat la lucru în străinătate, vine și uneori stă la bibliotecă până când mama sa ajunge de la muncă.
Dorian, ai cărui părinți au murit, ‘un copil isteț’, elev în clasa a III-a, vine în fiecare zi după școală și își face temele tot la bibliotecă.
Fiecare copil are un portofoliu cu ceea ce face zilnic. Ei au și caiete de vacanță.
Bibliotecara le citește copiilor povești, iar la final aceștia trebuie să spună care este mesajul transmis de povestitor.
‘Le-am insuflat și dragostea de carte, le-am spus ce înseamnă cartea, le-am definit cartea. Cartea este minunea gândurilor strânsă cu trudă și sudoare de către muritorul genial, care rupe din trupul lui să facă lumină. Este doamna lumii, pe care înțelepții timpului au poleit-o cu diamante strălucitoare, menite să ne aducă lumina. Fiecare carte, le-am spus copiilor, reprezintă suferință și izbândă din partea autorului, dar și un mesaj pentru cititori. Fără acest mesaj, cartea nu trăiește. De aceea îi întreb care e mesajul, ce au priceput din povestea respectivă’, a spus bibliotecara.
Ea a adăugat că s-a dedicat acestui proiect ‘cu tot sufletul’.
‘Să nu credeți că e chiar așa de ușor cu copiii. Trebuie să ai o responsabilitate mărită. Dar am o mare bucurie atunci când copiii, acum adulți, se reîntorc și vin și mă caută și își aduc aminte cu drag de ce am făcut noi împreună. Pentru mine e o bucurie. Împreună am construit ceva, am făcut ceva util. Dăruind, vom dobândi’, a încheiat bibliotecara din Șona.
Potrivit informațiilor transmise AGERPRES de reprezentanții Bibliotecii Județene Lucian Blaga’ Alba, dintre cele 78 de UAT-uri din județ, mai au biblioteci publice puțin peste jumătate dintre ele, aici fiind incluse și cele orășenești.
Din cele 67 de comune, mai sunt biblioteci funcționale în general în cele din zona Munților Apuseni și izolat în restul teritoriului, cum ar fi la Fărău, Ighiu și Stremț.
Puțini dintre bibliotecarii din județ sunt angajați pe această funcție, cei mai mulți având doar atribuții de bibliotecă. Chiar dacă bibliotecile publice din Alba sunt subordonate metodologic Bibliotecii Județene ‘Lucian Blaga’, bibliotecarii sunt angajați ai primăriilor.
Fiindcă multe dintre biblioteci, inclusiv dintre cele orășenești, au un fond de carte învechit, conducerea Bibliotecii Județene ‘Lucian Blaga’ a demarat în urmă cu cinci ani un proiect prin care a pus la dispoziția acestora, dar și a unor biblioteci școlare, peste 17.000 de titluri de carte.
Bibliotecile respective au primit, în medie, câte 300 de volume, în fapt câte o ‘minibibliotecă’. Fiind achiziționate cu fonduri de la Consiliului Județean Alba, cărțile rămân în proprietatea Bibliotecii Județene, fiind date în custodie către bibliotecile beneficiare.
În acest an, Raftul Bibliotecii Județene ‘Lucian Blaga’ în Județul Alba a ajuns la Mănăstirea Dumbrava, unde există un complex social, Școlile Gimnaziale Blandiana și Poșaga și Biblioteca Comunală Râmeț.
Foto: MARINELA BRUMAR / AGERPRES
